Procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava
au finalizat cercetările în cauza penală nr. 3100/P/2015, privind
pe Bota Pompiliu ş.a., sesizând în data de 26.11.2015, prin
rechizitoriu instanţa competentă, respectiv Judecătoria Suceava.
În
cauză au fost efectuate cercetări cu privire la un nr. de 21 de
inculpaţi şi 3.324 de făptuitori.
Au fost administrate probe cu privire la un nr. de 4.293 de
infracţiuni şi acte materiale ale infracţiunilor.
În urma probatoriului administrat au fost trimişi în judecată un
nr. de 9 inculpaţi, pentru săvârşirea a 3.244 de infracţiuni şi
acte materiale ale infracţiunilor.
Faţă de un nr. de 12 inculpaţi s-a dispus soluţia clasării
cauzei, în temeiul art. 181 C. pen. 1968, faţă de
aceştia fiind aplicată sancţiunea administrativă – amenda.
Au fost trimişi în judecată un nr. de 9 inculpaţi în stare de
libertate după cum urmează:
I. BOTA POMPILIU, pentru săvârşirea infracţiunilor de:
-
folosire fără drept a denumirilor «Barou», «Uniunea
Naţională a Barourilor din România», a denumirilor specifice
formelor de exercitare a profesiei de avocat, precum şi folosirea
însemnelor specifice profesiei şi purtarea robei de avocat, prev.
de art. 48 alin. 1 C. pen, raportat la art. 60 alin. 6 din Legea
51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, cu
aplic. art. 35 alin. 1 C.p.
- 646
acte materiale ale infracţiunii de complicitate la infracţiunea de
folosire fără drept a denumirilor «Barou», «Uniunea Naţională
a Barourilor din România», a denumirilor specifice formelor de
exercitare a profesiei de avocat, precum şi folosirea însemnelor
specifice profesiei şi purtarea robei de avocat, prev. de art. 48
alin. 1 C. pen, raportat la art. 60 alin. 6 din Legea 51/1995 privind
organizarea şi exercitarea profesiei de avocat; cu aplic. art. 35
alin. 1 C.p., aferente activităţii infracţionale a celorlalţi
coinculpaţi,
-
646 acte materiale ale infracţiunii de complicitate la infracţiunea
de exercitare fără drept a unei profesii sau activităţi pentru
care legea cere autorizaţie ori exercitarea acestora în alte
condiţii decât cele legale, prev. de art. 48 alin. 1 C. pen.,
raportat la art. 348 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. 1 C. pen.,
aferente activităţii infracţionale a celorlalţi inculpaţi;
- 162
infracţiuni de complicitate la înşelăciune, prevăzută şi
pedepsită de art. 48 alin. 1 C. pen., raportat la art. 244 alin. 1
şi 2 C. pen., cu aplicarea art. 38 alin. 1 C. pen., prin raportare
la activitatea infracţională a celorlalţi coinculpaţi,
- 28
infracţiuni de complicitate la tentativă la înşelăciune,
prevăzute şi pedepsite de art. 32 C. pen, raportat la art. 244
alin. 1 şi 2 C. pen., corespunzând activităţii infracţionale a
celorlalţi coinculpați
- 120
de infracţiuni de complicitate la infracţiunea de fals în
înscrisuri sub semnătură privată, corespunzând activităţii
infracţionale a celorlalţi inculpaţi;
- 16
de infracţiuni de complicitate la infracţiunea de participaţie
improprie la infracţiunea de abuz în serviciu, în forma
determinării cu intenţie la săvârşirea faptei fără vinovăţie,
infracţiuni prevăzute şi pedepsite de art. 48 C. pen., raportat la
art. 52 alin. 2 C. pen., şi la art. 297 alin. 1 C. pen., aferente
activităţii infracţionale a inculpatului Jurgiu Marian Ionel.
În sarcina inculpatului Bota Pompiliu s-a reţinut că:
- a folosit fără a avea acest drept, în mod repetat, denumirile
de «Barou», «Uniunea Naţională a Barourilor din România»,
precum şi denumirile şi însemnele specifice formelor de exercitare
a profesiei de avocat,
- a înlesnit cu intenţie săvârşirea infracţiunilor de către
ceilalţi coinculpaţi (astfel cum au fost descrise pentru fiecare
inculpat în parte), acordându-le sprijin material în cauză, prin
aceea că:
- a iniţiat şi coordonat asocierea în vederea săvârşirii de
infracţiuni la care au aderat ceilalţi inculpaţi, asigurând
structura organizatorică privind entitatea ilegală intitulată
UNBR, înfiinţată în baza unor înscrisuri contrafăcute
- contra unor sume de bani încasate cu titlu de donaţie, a
produs şi pus la dispoziţia celorlalţi inculpaţi mijloacele
frauduloase necesare inducerii în eroare a părţilor vătămate,
(înscrisuri fictive: procese – verbale privind susţinerea
examenului de admitere, procese verbale de depunere a jurământului,
decizii de înscriere pe tabloul avocaţilor şi de înfiinţare de
cabinete de avocat etc., toate imitând documentele ordinului
profesional al avocaţilor din România şi în baza cărora au fost
săvârşite actele materiale ale infracţiunilor), atestând
calitatea inexistentă de avocat
Din cercetările efectuate a reieşit că inculpatul Bota Pompiliu a
pus bazele asocierii infracţionale la care au aderat şi ceilalţi
inculpaţi, urmărind obţinerea unor sume de bani importante ca
urmare a acţiunilor de inducere în eroare a persoanelor vătămate
şi desfăşurarea fără drept a unor activităţi specifice
avocaturii, din cele prevăzute de Legea nr. 51/1995.
A
fost identificat un complex de activităţi frauduloase, prin
intermediul cărora inculpatul a urmărit şi a reuşit crearea unei
organizări infracţionale ieşite din comun prin amploarea sa (peste
3.300 persoane implicate, acţionând la nivelul întregii ţări şi
în Uniunii Europene), dar mai ales prin domeniul specific de
acţiune, acela al justiţiei.
Bazele
activităţii infracţionale au fost puse de către inculpatul Bota
Pompiliu s-au situat în intervalul 2002 - 2004 când, folosind o
pretinsă incoerenţă legislativă în ceea ce priveşte exercitarea
profesiei de avocat în România, a luat decizia de pune în
funcţiune o structură infracţională amplă, care în esenţă
urmărea „clonarea” structurilor organizaţionale şi funcţionale
ale ordinului avocaţilor din România, în scopul obţinerii de
beneficii materiale.
În
dezvoltarea activităţii ilicite inculpatul a aplicat o tehnică
infracţională complexă, cunoscută în special în domeniul
informatic, specifică infracţiunilor de înşelăciuni prin
intermediul Internet – ului, cunoscută sub denumirea de
„phishing”.
Metoda constă în esenţă în clonarea situri-lor care desfăşoară
în principal activităţi de comerţ, prin crearea unora similare
însă fictive şi direcţionarea clienţilor acestor sit – uri
către paginile Web fictive unde efectuează plăţi pentru produse
şi servicii inexistente.
Activitatea
infracţională desfăşurată de inculpatul Bota Pompiliu a fost
mascată sub forma a trei asociaţii umanitare, respectiv „Figaro
Potra”, „Bonis Potra” şi filiala Băleşti Gorj, a asociaţiei
Figaro Potra, care au fost desfiinţate în mod succesiv de către
instanţele de judecată naţionale.
A
fost identificat un complex de activităţi frauduloase, prin
intermediul cărora inculpatul a urmărit şi a reuşit crearea unei
organizări infracţionale ieşite din comun prin amploarea sa (peste
3.300 persoane implicate, acţionând la nivelul întregii ţări şi
în Uniunii Europene), dar mai ales prin domeniul specific de
acţiune, acela al justiţiei.
Unicul scop al demersurilor inculpatului a fost acela de a obţine
foloase materiale importante prin organizarea unor activităţi care
se circumscriu exercitării fără drept a profesiei de avocat şi
inducerii în eroare a persoanelor vătămate/justiţiabili, cu
privire la calitatea de avocat.
Inculpatul
a pervertit în permanenţă atât sensul legilor cât şi al
numeroaselor hotărâri jurisprudenţiale ale tuturor instanţelor de
judecată de toate gradele (judecătorii, tribunale, curţi de apel,
ICCJ, Curte Constituţională, CEDO), cărora le-a dat o interpretare
„personală”, în vădită contradicţie cu sensul şi conţinutul
acestora, însă în concordanţă cu scopurile urmărite de către
inculpat.
Trebuie
de remarcat modul ingenios în care în susţinerea activităţii
infracţionale a organizaţiei pe care a creat-o, inculpatul şi-a
creat probele necesare, prin folosirea mijloacelor frauduloase ca
instrumente de inducere în eroare a magistraţilor, a căror
hotărâri s-au fundamentat pe acestea, fiind folosite în mod abil
ulterior de către inculpat ca argumente de natură jurisprudențială.
În realizarea activităţii infracţionale inculpatul Bota Pompiliu:
- a contrafăcut un nr. de 42 de decizii privind înfiinţarea
„barourilor teritoriale Bota”.
- şi-a atribuit în mod ilicit calitatea de avocat, prin
mistificarea documentelor privind propria calitate de avocat,
- a atestat celorlalţi coinculpaţi calităţi fictive de avocat,
contra unor sume de bani, percepute cu titlu de „donaţie”,
- în scopul creării şi menţinerii stării de confuzie,
indispensabilă acţiunilor de inducere în eroare, inculpatul a
„clonat” elementele de identificare funcţională,
organizaţională şi grafică ale profesiei de avocat din România
(astfel cum sunt ele descrise în Statutul profesiei de avocat,
adoptat prin Hotărârea Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor
din România), pe care şi le-a însuşit şi le-a folosit,
punându-le la dispoziţia celorlalţi coinculpaţi pentru a induce
în eroare persoanele vătămate.
II. Jurgiu Marian Ionel, pentru săvârşirea a:
- 47 infracţiuni de înşelăciune, prevăzute şi pedepsite de
art. 244 alin. 1 şi 2 C. pen.,
- 18 infracţiuni de tentativă la înşelăciune, prevăzute şi
pedepsite de art. 32 C. pen, raportat la art. 244 alin. 1 şi 2 C.
pen.,
- 77 de infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură
privată, toate în formă continuată (câte două acte materiale
aferente fiecărei infracţiuni), prevăzute de art. 322 alin. 1 C.
pen., fiecare cu aplicarea art. 35 alin. 1 C. pen.;
- 16 infracţiuni de participaţie improprie la infracţiunea de
abuz în serviciu, în forma determinării cu intenţie la săvârşirea
faptei fără vinovăţie, infracţiuni prevăzute şi pedepsite de
art. 52 alin. 3 C. pen., raportat la art. 297 alin. 1 C. pen.
(aferente numărului de magistraţi faţă de care s-au efectuat acte
de determinare de exercitare în mod defectuos a atribuţiilor de
serviciu;
- 95 acte materiale ale infracţiunii de folosirea fără drept a
denumirilor «Barou», «Uniunea Naţională a Barourilor din
România», a denumirilor specifice formelor de exercitare a
profesiei de avocat, precum şi folosirea însemnelor specifice
profesiei şi purtarea robei de avocat, prev. de art. 60 alin. 6 din
Legea 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de
avocat; cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p.;
- 95 acte materiale ale infracţiunii de exercitarea fără drept
a unei profesii sau activităţi, prev. de art. 348 C. pen., cu
aplicarea art. 35 alin. 1 C. pen
toate
cu aplicarea art. 38 alin. 1 C. pen., prin raportare la întreaga
activitate infracţională,
În sarcina inculpatului Jurgiu Marian Ionel s-a reţinut că:
- în
intervalul 2010 – 2015, a indus în eroare un nr. de 65 persoane
vătămate (succesori ai unor victime ale accidentelor rutiere)
cărora, în scopul obţinerii de foloase materiale injuste, li s-a
prezentat sub calitatea fictivă de avocat şi, după ce le-a indus
convingerea că le va reprezenta în instanţă ca avocat în
procesele civile cu asigurătorii, (având conştiinţa lipsei
calităţii de avocat) le-a reprezentat în altă calitate de
mandatar cu titlu gratuit, iar ulterior, prin utilizarea unor
manopere dolosive, şi-a însuşit parte din sumele de bani achitate
de societăţile de asigurare unui nr. de 47 de persoane vătămate
(18 infracţiuni rămânând în stadiu de tentativă),
- în
intervalul 2010-2015, a contrafăcut un nr. de 154 de înscrisuri (77
chitanţe fiscale şi 77 facturi fiscale), reprezentând onorariu
avocat, înscrisuri care le-a depus la dosarele de pe rolul
instanţelor, în care a efectuat acte de reprezentare a persoanelor
vătămate, ca documente justificative pentru solicitarea onorariilor
de avocat fictive,
- în
intervalul 2010 – 2015, a determinat un nr. de 16 judecători
(aparţinând gradelor de jurisdicţie – judecătorie, tribunal,
curte de apel), să-şi exercite în mod defectuos atribuţiile de
serviciu, în sensul în care, fără vinovăţie, au obligat în mod
nejustificat partea adversă la plata unor cheltuieli de judecată
inexistente, cu titlu de onorariu de avocat, luând în considerare
facturile şi chitanţele fiscale contrafăcute depuse de inculpat,
- în
intervalul 2010-2013, a efectuat un nr. de 95 acte de exercitare fără
drept a profesiei de avocat, prin încheierea de contracte de
asistenţă juridică, eliberarea de delegaţii avocaţiale,
efectuarea de acte specifice din cele prevăzute de art. 3 din Lege
nr. 51/1995,
- în
punerea în aplicare a rezoluţiei infracţionale mai sus descrise a
efectuat fără drept un nr. de 95 de acte de folosire fără drept a
denumirilor «Barou», «Uniunea Naţională a Barourilor din
România», a denumirilor specifice formelor de exercitare a
profesiei de avocat, precum şi folosirea însemnelor specifice
profesiei şi purtarea robei de avocat.
Din cercetările efectuate a fost identificat un tipar, un mod de
operare, pus la punct şi perfecționat de inculpatul Jurgiu Marian
Ionel prin intermediul căruia a reuşit să inducă în eroare un
număr important de persoane vătămate, obţinând sume de bani
semnificative a căror cuantum variază între câteva mii de lei,
putând ajunge la sume de peste 100.000 euro.
Inculpatul Jurgiu Marian Ionel identifica şi inducea în eroare
moştenitorii victimelor unor accidente rutiere cărora, utilizând
înscrisuri fictive, le-a creat convingerea falsă că are calitatea
de avocat şi, profitând de un moment de vulnerabilitate emoţională
a acestora, le-a determinat să întocmească o serie de documente pe
care acestea nu le-ar fi semnat în condiţii normale, documente în
baza cărora inculpatul şi-a însuşit o parte importantă din
sumele de bani primite cu titlu de despăgubiri de la societăţile
de asigurări.
În
punerea în aplicare a rezoluţiei infracţionale, inculpatul îşi
selecta victimele care se aflau într-un moment de maximă
vulnerabilitate emoţională, acestea trecând printr-o traumă
psihică, cauzată de pierderea subită a unei persoane apropiate,
dublată de preocupările cauzate de înmormântare.
În
aceste împrejurări, autorul profita de lipsa de diligenţe a
persoanelor vătămate, care nu aveau nici disponibilitatea de a se
interesa de aspectele materiale legate de societăţile de asigurări,
cu atât mai puţin disponibilitatea de a verifica calitatea pe care
o afişează inculpatul.
Au
fost identificate mai multe situaţii în care inculpatul a acţionat
asupra victimelor sale chiar în momentul în care persoana decedată
se afla încă la morgă sau chiar imediat după înmormântare.
Jurgiu Marian Ionel şi-a dezvoltat astfel o abilitate semnificativă
în a specula traumele suferite de victimele sale, în scopul
obţinerii de sume de bani.
Profitând
de starea emoţională precară în care se află victimele sale,
precum şi de lipsa de cunoştinţe juridice şi de experienţa
acestora, Jurgiu Marian Ionel îşi declina calitatea fictivă de
avocat, prezentându-se ca având competenţe deosebite în a
reprezenta clienţii în faţa instanţelor de judecată. Pentru a
întări convingerea cu privire la calitatea sa, acesta prezenta o
serie de documente fictive, purtând însemnele specifice profesiei
de avocat.
După
ce câştiga încrederea victimelor sale, inculpatul le determina să
semneze un contract de asistenţă juridică, care imita în forma sa
pe cel prevăzut în anexa nr. Anexa nr. I - la Statutul profesiei de
avocat.
După
semnarea aşa numitului contract de asistenţă juridică, având
reprezentarea că nu are calitatea de avocat, pe care o declina
victimelor sale, Jurgiu Marian Ionel determina persoanele vătămate
să se deplaseze la un birou notarial, unde acestea semnau o procură
judiciară prin care îl mandatau să le reprezinte în instanţă în
calitate de împuternicit.
Pentru a obţine de la persoanele vătămate această procură,
inculpatul le inducea acestora convingerea falsă că este necesară
în exercitarea prerogativelor de avocat, apărând astfel ca un
mijloc de inducere în eroare. Mai mult decât atât, pentru a mări
şi menţine confuzia cu privire la calitatea sa în cuprinsul
procurii acesta se intitula avocat – mandatar.
În aceste împrejurări persoanele vătămate acceptau să semneze
procura notarială având convingerea falsă, indusă de inculpat, că
vor fi reprezentate în instanţă de un avocat, în realitate însă,
actele de reprezentare erau efectuate de un mandatar, cu titlu
gratuit, Jurgiu Marian Ionel neavând calitatea pretinsă.
Inculpatul a ascuns persoanelor vătămate aspecte determinante cu
privire la care, dacă ar fi avut cunoştinţă, victimele
infracţiunilor ar fi refuzat orice legătură cu inculpatul.
Prin
urmare, în mod real, Jurgiu Marian Ionel reprezenta persoanele nu ca
avocat, cum le crease anterior convingerea, ci ca mandatar. Este de
menţionat că, în totalitatea situațiilor, mandatul era unul cu
titlu gratuit şi nu-i dădea dreptul lui Jurgiu Marian Ionel să
pretindă, şi cu atât mai puţin să încaseze, vreo sumă de bani
pentru prestaţia efectuată.
În
faţa persoanelor vătămate inculpatul se prevala de contractul de
asistenţă judiciară şi, pretinzând în mod mincinos că le-a
reprezentat în calitate de avocat, solicita şi primea sumele de
bani prevăzute în aceste contracte.
În
aproape toate cazurile persoanele vătămate, care nu aveau
reprezentarea actelor efectuate de Jurgiu Marian, aveau convingerea
că acesta presta în faţa instanţelor de judecată o activitate
avocaţială şi nu una specifică celei de mandatar.
În
faţa organelor judiciare, parchete şi instanţe, inculpatul se
prezenta iniţial în calitate de avocat. Atunci când era pusă în
discuţie lipsa acestei calităţi, Jurgiu Marian depunea la dosar
înscrisuri fictive, (care apăreau a fi eliberate de Baroul Botoşani
şi care purtau însemnele specifice profesiei de avocat), atestând
prezumtiva calitate de avocat a inculpatului.
Simultan, acesta depunea şi împuternicirea notarială obţinută în
modalitatea mai sus precizată, document în baza căruia era
mandatat să reprezinte persoana vătămată în instanţă.
Neavând cunoştinţă despre modul în care au fost obţinute
documentele mai sus arătate, instanţele de judecată s-au văzut
nevoite a-l accepta în continuare pe inculpat să efectueze acte de
reprezentare ca mandatar.
Ulterior,
în desfăşurarea rezoluţiei infracționale, Jurgiu Marian Ionel a
utilizat o serie de înscrisuri contrafăcute, facturi şi
chitanţe fiscale, înscrisuri pe care le depunea la dosarul cauzei,
atestând că ar fi încasat de la persoanele vătămate sume de bani
cuprinse între 1500 şi 5000 lei cu titlu de onorariu de avocat.
Folosindu-se de aceste înscrisuri, inculpatul solicita printr-un
capăt de cerere distinct obligarea părţii adverse, respectiv a
societăţii de asigurări la plata cheltuielilor de judecată
fictive, cu titlu de onorariu de avocat. Jurgiu Marian urmărea
astfel să determine instanța de judecată la acordarea unor
cheltuieli de judecată fictive, importante, sume de bani care erau
pretinse şi încasate ulterior de către inculpat.
Atunci
când banii erau viraţi de societăţile de asigurare în contul
său, în baza procurilor notariale ataşate, sumele cu titlu de
onorariu de avocat erau încasate direct, fără a mai fi necesară
vreo justificare în faţa persoanelor vătămate.
În
celelalte situaţii, inculpatul specula lipsa de cunoştinţe
juridice a victimelor sale şi pretindea aceste sume ca fiind
cheltuieli acordate de către instanţă, lui.
Atunci când demersurile sale infracţionale eşuau, inculpatul
Jurgiu Marian Ionel apela la ameninţări şi acte de intimidare la
adresa persoanelor vătămate pentru a le determina să-i remită
sumele de bani pretinse.
III. Caisîn Liliana Adriana Elisabeta, pentru săvârşirea
a:
- asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, prevăzută
şi pedepsită de art. 323 alin. 1 C. pen. - 1968
- 61 acte materiale ale infracţiunii de înşelăciune, prevăzută
şi pedepsită de art. 215 alin. 1, 2 şi 3 C. pen. - 1968, cu
aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen. – 1968 (6 acte materiale în
forma tentativei şi 55 acte materiale în formă consumată),
- 75 acte materiale ale infracţiunii de exercitarea fără drept
a profesiei de avocat prev. de art. 281 C.p. - 1968 combinat cu art.
26 alin. 1 din Legea 51/1995 privind organizarea şi exercitarea
profesiei de avocat, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen. - 1968;
- 75 acte materiale ale infracţiunii de folosirea fără drept a
denumirilor « Barou », « Uniunea Naţională a Barourilor din
România », a denumirilor specifice formelor de exercitare a
profesiei de avocat, precum şi folosirea însemnelor specifice
profesiei şi purtarea robei de avocat, prev. de art. 60 alin. 6 din
Legea 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de
avocat; cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. – 1968;
- 43 acte materiale ale infracţiunii de fals material în
înscrisuri sub semnătură privată, prev. şi ped. de art. 290
alin. 1 C. pen. – 1968, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen. 1968,
toate cu aplicarea art. 33 lit. a C. pen. – 1968, prin raportare
la întreaga activitate infracţională, respectiv cu aplicarea art.
5 C. pen.
În sarcina inculpatei Caisîn Liliana Adriana Elisabeta s-a
reţinut că:
- în anul 2011 a aderat la asocierea în vederea săvârşirii de
infracţiuni iniţiată de învinuitul Bota Pompiliu, având ca scop
săvârşirea infracţiunilor de exercitare fără drept a profesiei
de avocat; folosirea fără drept a denumirilor şi însemnelor
specifice profesiei de avocat, şi înşelăciune,
- în intervalul 2011 – 2013, a indus în eroare un nr. de 60
persoane vătămate (cele mai multe, succesoare ale unor victime ale
accidentelor rutiere), în scopul obţinerii de foloase materiale,
prezentându-se sub calitatea fictivă de avocat, eliberând
împuterniciri avocaţiale fictive şi semnând contrate juridice,
documente utilizate pentru a încasa sume de bani necuvenite,
- în intervalul 2011 – 2013, în punerea în aplicare a
rezoluţiilor infracţionale, a contrafăcut un nr. de 34 documente
(contracte de asistenţă juridică, dispoziţii de plată către
casierie şi chitanţe fiscale), urmărind prin aceasta să acopere
urmele infracţiunilor, creând aparenţa că sumele de bani încasate
de către inculpată de la asigurători au fost restituite în
integralitatea lor persoanelor vătămate (documente care au fost
depuse la dosarele de contabilitate, fiind utilizate la întocmirea
evidenţelor contabile, de către expert contabil Bădeliţă
Petronela).
- a indus în eroare SC GROUPAMA ASIGURĂRI SA, prin contrafacerea
semnăturilor numiţilor Cajvan Ioan, Ilisei Domnica şi Halip
Teodora de pe un nr. de trei documente intitulate „Cerere de
despăgubire”, înscrisuri care au fost folosite pentru a
determina persoana vătămată să plătească despăgubirile civile
ca urmare a accidentului rutier în care a decedat numitul Cajvan
Dumitru;
- a indus în eroare Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii, prin
contrafacerea semnăturilor numiţilor Argatu Mihai, Argatu Costel,
Argatu Ioan şi Argatu Dumitru de pe un nr. de patru documente
intitulate „Tranzacţie privind repararea prejudiciului”,
înscrisuri care au fost folosite pentru a determina persoana
vătămată să plătească despăgubirile civile ca urmare a
accidentului rutier în care a decedat Argatu Eleonora;
- a indus în eroare SC OMNIASIG VIENNA INSURANCE SA, prin
contrafacerea semnăturilor numiţilor Volintiru Mihai (în nume
propriu şi pentru minorii Volintiru Ioan Gabriel şi Volintiru
Florin Costel) şi Pânzariu Lucia de pe documentul intitulat
„Contract de tranzacţie”, încheiat la data de
10.04.2013, înscris folosit pentru a determina persoana vătămată
să plătească despăgubirile civile ca urmare a accidentului rutier
în care a decedat numitei Volintiru Violeta,
- a indus în eroare SC OMNIASIG VIENNA INSURANCE SA, prin
contrafacerea semnăturii numitului Volintiru Mihai din dreptul
rubricii „CLIENT/REPEZENTANT - Semnătura” de pe contractul de
asistenţă juridică nr. 41 din 16.07.2012, înscris care a fost
înaintat către SC OMNIASIG VIENNA INSURANCE SA şi în baza căruia
inculpata a solicitat şi încasat despăgubirile civile ca urmare a
accidentului rutier în care a decedat numitei Volintiru Violeta.
IV. MAXIM DANIELA BRÂNDUŞA, pentru săvârşirea infracţiunilor
de:
- asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, prevăzută
şi pedepsită de art. 323 alin. 1 C. pen. - 1968
- 36 acte materiale ale infracţiunii de înşelăciune, prevăzută
şi pedepsită de art. 215 alin. 1, 2 şi 3 C. pen. - 1968, cu
aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen. – 1968 (4 acte materiale în
forma tentativei şi 32 acte materiale în formă consumată),
- 75 acte materiale ale infracţiunii de exercitarea fără drept
a profesiei de avocat prev. de art. 281 C.p. - 1968 combinat cu art.
26 alin. 1 din Legea 51/1995 privind organizarea şi exercitarea
profesiei de avocat, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen. - 1968;
- 75 acte materiale ale infracţiunii de folosirea fără drept a
denumirilor « Barou », « Uniunea Naţională a Barourilor din
România », a denumirilor specifice formelor de exercitare a
profesiei de avocat, precum şi folosirea însemnelor specifice
profesiei şi purtarea robei de avocat, prev. de art. 60 alin. 6 din
Legea 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de
avocat; cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. – 1968;
toate cu aplicarea art. 33 lit. a C. pen. – 1968, prin raportare
la întreaga activitate infracţională, respectiv cu aplicarea art.
5 C. pen.
În sarcina inculpatei MAXIM DANIELA BRÂNDUŞA s-a reţinut
că:
- în anul 2010 a aderat la asocierea în vederea săvârşirii de
infracţiuni iniţiată de inculpatul Bota Pompiliu, având ca scop
săvârşirea infracţiunilor de exercitare fără drept a profesiei
de avocat; folosirea fără drept a denumirilor şi însemnelor
specifice profesiei de avocat şi înşelăciune,
- în intervalul 2010 – 2013, a indus în eroare un nr. de 36
persoane vătămate ( din care 8 acte materiale rămânând în
stadiu de tentativă), în scopul obţinerii de foloase materiale,
prezentându-se sub calitatea fictivă de avocat, eliberând
împuterniciri avocaţiale fictive şi semnând contrate juridice,
urmate de efectuarea fără drept a unor activităţi specifice
profesiei de avocat, din cele prevăzute la art. 3 din Legea nr.
51/1995,
- în
intervalul 2010-2013, a efectuat un nr. de 75 acte de exercitare fără
drept a profesiei de avocat, prin încheierea de contracte de
asistenţă juridică, eliberarea de delegaţii avocaţiale,
efectuarea de acte specifice din cele prevăzute de art. 3 din Lege
nr. 51/1995,
- în
punerea în aplicare a rezoluţiei infracţionale mai sus descrise a
efectuat fără drept un nr. de 75 de acte de folosire fără drept a
denumirilor «Barou», «Uniunea Naţională a Barourilor din
România», a denumirilor specifice formelor de exercitare a
profesiei de avocat, precum şi folosirea însemnelor specifice
profesiei şi purtarea robei de avocat
V. MÂNDRILĂ DUMITRU ROLAND, pentru săvârşirea
infracţiunilor de:
- asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, prevăzută
şi pedepsită de art. 323 alin. 1 C. pen. - 1968
- 13 acte materiale ale infracţiunii de înşelăciune, prevăzută
şi pedepsită de art. 215 alin. 1, 2 şi 3 C. pen. - 1968, cu
aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen. – 1968,
- 57 acte materiale ale infracţiunii de exercitarea fără drept
a profesiei de avocat prev. de art. 281 C.p. - 1968 combinat cu art.
26 alin. 1 din Legea 51/1995 privind organizarea şi exercitarea
profesiei de avocat, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen. - 1968;
- 57 acte materiale ale infracţiunii de folosirea fără drept a
denumirilor « Barou », « Uniunea Naţională a Barourilor din
România », a denumirilor specifice formelor de exercitare a
profesiei de avocat, precum şi folosirea însemnelor specifice
profesiei şi purtarea robei de avocat, prev. de art. 60 alin. 6 din
Legea 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de
avocat; cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. – 1968;
toate
cu aplicarea art. 33 lit. a C. pen. – 1968, prin raportare la
întreaga activitate infracţională, respectiv cu aplicarea art. 5
C. pen.
În sarcina inculpatului MÂNDRILĂ DUMITRU ROLAND s-a reţinut
că:
- în anul 2011 a aderat la asocierea în vederea săvârşirii de
infracţiuni iniţiată de inculpatul Bota Pompiliu, având ca scop
săvârşirea infracţiunilor de exercitare fără drept a profesiei
de avocat; folosirea fără drept a denumirilor şi însemnelor
specifice profesiei de avocat şi înşelăciune,
- în intervalul 2011 – 2013, a indus în eroare un nr. de 13
persoane vătămate, în scopul obţinerii de foloase materiale,
prezentându-se sub calitatea fictivă de avocat, eliberând
împuterniciri avocaţiale fictive şi semnând contrate juridice,
urmate de efectuarea fără drept a unor activităţi specifice
profesiei de avocat, din cele prevăzute la art. 3 din Legea nr.
51/1995,
-
în intervalul 2011-2013, a efectuat un nr. de 57 acte de exercitare
fără drept a profesiei de avocat, prin încheierea de contracte de
asistenţă juridică, eliberarea de delegaţii avocaţiale,
efectuarea de acte specifice din cele prevăzute de art. 3 din Lege
nr. 51/1995,
-
în punerea în aplicare a rezoluţiei infracţionale mai sus
descrise a efectuat fără drept un nr. de 57 de acte de folosire
fără drept a denumirilor «Barou», «Uniunea Naţională a
Barourilor din România», a denumirilor specifice formelor de
exercitare a profesiei de avocat, precum şi folosirea însemnelor
specifice profesiei şi purtarea robei de avocat
VI. DASCĂLU DUMITRU, pentru săvârşirea infracţiunilor de:
- asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, prevăzută
şi pedepsită de art. 323 alin. 1 C. pen. – 1968;
- 13 acte materiale ale infracţiunii de înşelăciune, prevăzută
şi pedepsită de art. 215 alin. 1, 2 şi 3 C. pen. - 1968, cu
aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen. – 1968,
- 122 acte materiale ale infracţiunii de exercitarea fără drept
a profesiei de avocat prev. de art. 281 C.p. - 1968 combinat cu art.
26 alin. 1 din Legea 51/1995 privind organizarea şi exercitarea
profesiei de avocat, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen. - 1968;
- 122 acte materiale ale infracţiunii de folosirea fără drept a
denumirilor « Barou », « Uniunea Naţională a Barourilor din
România », a denumirilor specifice formelor de exercitare a
profesiei de avocat, precum şi folosirea însemnelor specifice
profesiei şi purtarea robei de avocat, prev. de art. 60 alin. 6 din
Legea 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de
avocat; cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. – 1968;
toate cu aplicarea art. 33 lit. a C. pen. – 1968, prin raportare
la întreaga activitate infracţională, respectiv cu aplicarea art.
5 C. pen.
În sarcina inculpatului DASCĂLU DUMITRU s-a reţinut că:
- în anul 2006 a aderat la asocierea în vederea săvârşirii de
infracţiuni iniţiată de învinuitul Bota Pompiliu, având ca scop
săvârşirea infracţiunilor de exercitare fără drept a profesiei
de avocat; folosirea fără drept a denumirilor şi însemnelor
specifice profesiei de avocat, şi înşelăciune,
- în intervalul 2006 – 2013, a indus în eroare un nr. de 13
persoane vătămate, în scopul obţinerii de foloase materiale,
prezentându-se sub calitatea inexistentă de avocat, eliberând
împuterniciri avocaţiale fictive şi semnând contrate juridice,
documente utilizate pentru a încasa sume de bani necuvenite,
- în intervalul 2006 – 2013, în punerea în aplicare a
rezoluţiilor infracţionale, a efectuat fără drept un număr de
122 acte specifice profesiei de avocat, constând în contracte de
asistenţă juridică şi acte de reprezentare în faţa instanţelor
de judecată din cele prevăzute de art. 3 din Legea nr. 51/1995,
- în punerea în aplicare a rezoluţiei infracţionale mai sus
descrise, a efectuat un număr de 122 acte materiale de folosire fără
drept a însemnelor şi denumirilor specifice profesiei de avocat.
VII. ROIBU MARCEL DAN, pentru săvârşirea infracţiunilor
de:
- asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, prevăzută
şi pedepsită de art. 323 alin. 1 C. pen. - 1968
- o infracţiune de înşelăciune, prevăzută şi pedepsită de
art. 215 alin. 1, 2 şi 3 C. pen. - 1968, (persoană vătămată
Munteanu Gheorghe)
- 40 acte materiale ale infracţiunii de exercitarea fără drept
a profesiei de avocat prev. de art. 281 C.p. - 1968 combinat cu art.
26 alin. 1 din Legea 51/1995 privind organizarea şi exercitarea
profesiei de avocat, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen. - 1968;
- 40 acte materiale ale infracţiunii de folosirea fără drept a
denumirilor « Barou », « Uniunea Naţională a Barourilor din
România », a denumirilor specifice formelor de exercitare a
profesiei de avocat, precum şi folosirea însemnelor specifice
profesiei şi purtarea robei de avocat, prev. de art. 60 alin. 6 din
Legea 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de
avocat; cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. – 1968;
toate cu aplicarea art. 33 lit. a C. pen. – 1968, prin raportare
la întreaga activitate infracţională, respectiv cu aplicarea art.
5 C. pen.
În sarcina inculpatului ROIBU MARCEL DAN s-a reţinut că:
- în anul 2006 a aderat la asocierea în vederea săvârşirii de
infracţiuni iniţiată de învinuitul Bota Pompiliu, având ca scop
săvârşirea infracţiunilor de exercitare fără drept a profesiei
de avocat; folosirea fără drept a denumirilor şi însemnelor
specifice profesiei de avocat, şi înşelăciune,
- în intervalul 2006 – 2013, în punerea în aplicare a
rezoluţiilor infracţionale, a desfăşurat, în mod repetat, fără
drept, un număr de 40 acte materiale, specifice profesiei de avocat,
din cele prevăzute de art. 3 din Legea nr. 51/1995, concretizate în
contracte de asistenţă juridică şi asistenţă şi reprezentare
în faţa organelor judiciare;
- în punerea în aplicare a rezoluţiei infracţionale mai sus
descrise, a utilizat fără drept, în mod repetat, însemnele şi
denumirile specifice profesiei de avocat (40 acte materiale), cu
privire la care a desfăşurat activităţi avocaţiale;
- în cursul anului 2011, a indus în eroare persoana vătămată
Munteanu Gheorghe căreia i s-a prezentat sub calitatea fictivă de
avocat şi, sub pretextul unor prestaţii de natură avocaţială, a
pretins şi primit fără drept de la acesta suma de 600 lei.
VIII.
MESLEC CONSTANTIN MIRCEA DAN, pentru săvârşirea infracţiunilor
de:
- asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, prevăzută
şi pedepsită de art. 323 alin. 1 C. pen. - 1968
- o infracţiune de înşelăciune, prevăzută şi pedepsită de
art. 215 alin. 1, 2 şi 3 C. pen. - 1968,
- 182 acte materiale ale infracţiunii de exercitarea fără drept
a profesiei de avocat prev. de art. 281 C.p. - 1968 combinat cu art.
26 alin. 1 din Legea 51/1995 privind organizarea şi exercitarea
profesiei de avocat, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen. - 1968;
- 182 acte materiale ale infracţiunii de folosirea fără drept a
denumirilor « Barou », « Uniunea Naţională a Barourilor din
România », a denumirilor specifice formelor de exercitare a
profesiei de avocat, precum şi folosirea însemnelor specifice
profesiei şi purtarea robei de avocat, prev. de art. 60 alin. 6 din
Legea 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de
avocat; cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. – 1968;
toate
cu aplicarea art. 33 lit. a C. pen. – 1968, prin raportare la
întreaga activitate infracţională, respectiv cu aplicarea art. 5
C. pen.
În sarcina inculpatului MESLEC CONSTANTIN MIRCEA DAN s-a
reţinut că:
- în anul 2006 a aderat la asocierea în vederea săvârşirii de
infracţiuni iniţiată de învinuitul Bota Pompiliu, având ca scop
săvârşirea infracţiunilor de exercitare fără drept a profesiei
de avocat; folosirea fără drept a denumirilor şi însemnelor
specifice profesiei de avocat, şi înşelăciune,
- în intervalul 2006 – 2013, în punerea în aplicare a
rezoluţiilor infracţionale, a desfăşurat, în mod repetat, fără
drept acte specifice profesiei de avocat, din cele prevăzute de art.
3 din Legea nr. 51/1995, concretizate în contracte de asistenţă
juridică şi asistenţă şi reprezentare în faţa organelor
judiciare (182 acte materiale)
- în punerea în aplicare a rezoluţiei infracţionale mai sus
descrise, a utilizat fără drept, în mod repetat, însemnele şi
denumirile specifice profesiei de avocat, cu privire la care a
desfăşurat activităţi avocaţiale (182 acte materiale),
- în cursul anului 2012, a indus în eroare persoana vătămată
Pojoga George căreia i s-a prezentat sub calitatea fictivă de
avocat şi, sub pretextul unor prestaţii de natură avocaţială,
şi-a însuşit suma de 21.205,97 lei.
IX. NISTOR TRAIAN VASILE, pentru săvârşirea infracţiunii
de:
mărturie mincinoasă, prev. de art. 273 alin. 1 C. pen., constând
în aceea că:
în data de 22.02.2014, fiind audiat în calitate de martor în cauză
cu privire la aspecte determinante, respectiv a ceea ce cunoaşte
despre înfiinţarea şi funcţionarea structuri UNBR BOTA, precum şi
a Barourilor cunoscute sub acelaşi nume, după depunerea
jurământului şi având cunoştinţă despre faptul că a face
afirmaţii neconforme cu realitatea constituie infracţiunea de
mărturie mincinoasă, martorul a dat declaraţii mincinoase în
cauză, în sensul în care a declarat că a participat la
activitatea de înfiinţare a Barourilor „Bota” şi fiindu-i
prezentate o serie de înscrisuri, hotărâri la Filialei Băleşti
Gorj a asociaţiei Figaro Potra Alba Iulia, privind înfiinţarea
acestor structuri, după ce a examinat cu atenţie fiecare înscris
acesta a declarat în mod nereal că semnăturile de pe fiecare
document, din dreptul numelui său, îi aparţin.
Declaraţiile mincinoase au fost date în scopul asigurării
sustragerii de la răspundere penală a inculpatului Bota Pompiliu.
Prejudiciul cauzat din săvârşirea infracţiunilor a fost estimat
la suma de 375.090 euro şi 1.263.712 lei.
În cauză au fost instituite măsuri asigurătorii pe bunurile
mobile şi imobile identificate ale inculpaţilor.
Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă
conform Codului de procedură penală finalizarea anchetei penale şi
trimiterea rechizitoriului în instanţă spre judecare, situaţie
care nu poate să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.
Prim
Procuror:
Dragoş
Bujorean