Cunoscute deja largului public de cititori de toate vârstele, cărţile scrise şi ilustrate de Ana-Maria OVADIUC, precum HAMACUL (Iaşi, 2009 – ilustraţie în acuarelă; Iaşi, 2013 – ilustraţie digitală) şi POVESTE DIN GOLFUL ALBASTRU (Suceava, 2015), generează, fără îndoială, bucuria şi plăcerea lecturii, mai ales pentru cei mici.
Orizontului de aşteptare al micilor, dar şi al marilor iubitori de poveşti şi povestiri, Ana-Maria OVADIUC îi răspunde cu o nouă provocare, prin text şi ilustraţie: TREI PISICI ŞI UN GHEM PĂTRAT, carte apărută la Editura AMO din Suceava, în acest an. Potrivit mărtusirii autoarei, cartea este dedicată bunei şi nepreţuitei sale prietene şi colaboratoare, conf.univ.dr. Sabina Fînaru. De altfel, însuşi personajul central al povestirii, care dă titlul primei secvenţe evenimenţiale, este numită Sabina, întruchipare a bunătăţii, a blândeţii, a generozităţii, a bucuriei de a iubi şi de a dărui, cea care crede că „în fiecare animal e un suflet de copil rătăcit, adus de pe tărâmul celor fără de chip” şi „întruchipat într-un nou trup”.
Primind atributul irepetabilului, căci „a fost odată ca niciodată”, naraţiunea – scrisă într-un limbaj simplu, accesibil copiilor – se circumscrie ludicului şi este dominată de umorul fin, sincer, jovial.De altfel, acesta constituie una dintre „armele” favorite ale autoarei, pentru captarea atenţiei virtualilor lectori.
Evenimenţialul este plasat într-un spaţiu aproape de poveste – pe strada „cea mai scurtă” dintr-un oraş dintre şi de pe dealuri, într-o „casă mică cu acoperiş roşu” (cea mai mică şi cea mai veche casă din oraş), pe al cărei gard scria numărul unu, dar şi în grădina minunată a acesteia, cu flori „de Bună Dimineaţa”, în care bunica Sabina, într-o zi de vară în care, în mod ciudat, ninsese, aruncă flori albastre – ca într-un ritual magic – şi răsare soarele. Celelalte personaje care gravitează în jurul actantului sunt, nu întâmplător, fiinţe necuvântătoare (trei pisici, o broscuţă, o libelulă), pentru că acestea sunt, de fapt, personajele preferate ale autoarei.
Cele trei pisici (una mov, alta cenuşie şi a treia albă), numite Tobo (bătea cu lăbuţele în pernuţă asemenea unui toboşar), Mâţart (îi plăcea muzica lui Mozart) şi Ghiocel (avea blana albă ca zăpada), încercând să „recupereze” ghemul pătrat Poc care îşi schimba culoarea când sărea, şi alături de ele o broscuţă şi Flu-libelulă („mic, ‹cu solzii ca de balaur›, diamant din lacrimă, născut în dimineaţă, sub o frunză de iederă”) augmentează dorinţa de joacă şi necesitatea jocului ca dimensionare sau redimensionare a fiinţei şi fiinţării. De altfel, acesta credem că este mesajul povestirii TREI PISICI ŞI UN GHEM PĂTRAT.
Această povestire, ca şi celelalte create de Ana-Maria OVADIUC reprezintă o concretizare a ideii de a îi sensibiliza pe copii pentru a lectura, pentru a cunoaşte lumea în care trăiesc, căci, aşa cum afirma Umberto Eco, „pentru a înţelege lumea, construim povestiri care s-o explice”.
Cartea TREI PISICI ŞI UN GHEM PĂTRAT a Anei-Maria OVADIUC, cu o ilustraţie ce denotă talent şi pasiune, ne readuce aminte că iubirea, bunătatea şi ludicul ne fac mai umani şi ne arată cum trebuie să fim noi înşine. (Conf. univ dr. Claudia Costin)
){kind=link}