Parcursul ratei şomajului judeţean, în cursul anului 2016, se caracterizează prin tendinţa de stagnare şi regres faţă de evoluţia anului 2015.
Scăderea cu 604 persoane a stocului mediu de şomeri neindemnizaţi şi cu 722 de persoane a stocului mediu de şomeri indemnizaţi aferente anului 2016, faţă de cifrele înregistrate în 2015, s-a înregistrat pe fondul creşterii constante a cererii de forţă de muncă pe piaţa locală, naţională şi europeană a muncii.
În ceea ce priveşte dinamica stocului de şomeri în funcţie de nivelul de instruire, se constată o creştere cu 3% în 2016 a segmentului cu nivel de instruire primar- gimnazial şi o scădere a celui liceal şi universitar( cu 2% şi respectiv 1%). Acest rezultat indică faptul că şomerii cu nivel liceal sau universitar de studii au găsit mai uşor un loc de muncă, în timp ce persoanele cu studii primare sau gimnaziale nu au adaptabilitatea, calificarea sau motivaţia necesară pentru inserţia pe piaţa muncii.
Dinamica în funcţie de gen a stocului de şomeri din perioada analizată indică o scădere cu un procent a ponderii şomerilor femei aflate în evidenţele noastre, efect pe care-l regăsim parţial în numărul mai mare de angajări a femeilor, de la 34% în total persoane ocupate în 2015 la 35% în 2016. Aceste rezultate, deşi marchează o tendinţă de creştere a ocupării în rândul segmentului de şomeri femei, vin să sublinieze un potenţial insuficient valorificat al forţei de muncă feminine, afectată de mentalităţi şi constrângeri sociale.
Ponderea stocului de şomeri rezidenţi în mediul rural a înregistrat o scădere cu 0,04% faţă de anul 2015, evoluţie ce nu se regăseşte şi în creşterea procentului de angajare pe piaţa locală a muncii a aparţinătorilor acestei categorii de şomeri. Cifrele înregistrate în anul 2016 arată că, deşi persoanele din mediul rural s-au angajat într-o pondere din total angajări cu 5% mai mică în 2016, segmentul acesta de şomeri rămâne majoritar statistica ocupării la nivelul judeţului.
Caracteristicile subliniate mai sus conturează profilul şomerului preferat de angajatorii suceveni în anul 2016, ca fiind persoana din mediul rural, de gen masculin, cu nivel liceal, postliceal sau universitar, de studii.
Scăderea cu 604 persoane a stocului mediu de şomeri neindemnizaţi şi cu 722 de persoane a stocului mediu de şomeri indemnizaţi aferente anului 2016, faţă de cifrele înregistrate în 2015, s-a înregistrat pe fondul creşterii constante a cererii de forţă de muncă pe piaţa locală, naţională şi europeană a muncii.
În ceea ce priveşte dinamica stocului de şomeri în funcţie de nivelul de instruire, se constată o creştere cu 3% în 2016 a segmentului cu nivel de instruire primar- gimnazial şi o scădere a celui liceal şi universitar( cu 2% şi respectiv 1%). Acest rezultat indică faptul că şomerii cu nivel liceal sau universitar de studii au găsit mai uşor un loc de muncă, în timp ce persoanele cu studii primare sau gimnaziale nu au adaptabilitatea, calificarea sau motivaţia necesară pentru inserţia pe piaţa muncii.
Dinamica în funcţie de gen a stocului de şomeri din perioada analizată indică o scădere cu un procent a ponderii şomerilor femei aflate în evidenţele noastre, efect pe care-l regăsim parţial în numărul mai mare de angajări a femeilor, de la 34% în total persoane ocupate în 2015 la 35% în 2016. Aceste rezultate, deşi marchează o tendinţă de creştere a ocupării în rândul segmentului de şomeri femei, vin să sublinieze un potenţial insuficient valorificat al forţei de muncă feminine, afectată de mentalităţi şi constrângeri sociale.
Ponderea stocului de şomeri rezidenţi în mediul rural a înregistrat o scădere cu 0,04% faţă de anul 2015, evoluţie ce nu se regăseşte şi în creşterea procentului de angajare pe piaţa locală a muncii a aparţinătorilor acestei categorii de şomeri. Cifrele înregistrate în anul 2016 arată că, deşi persoanele din mediul rural s-au angajat într-o pondere din total angajări cu 5% mai mică în 2016, segmentul acesta de şomeri rămâne majoritar statistica ocupării la nivelul judeţului.
Caracteristicile subliniate mai sus conturează profilul şomerului preferat de angajatorii suceveni în anul 2016, ca fiind persoana din mediul rural, de gen masculin, cu nivel liceal, postliceal sau universitar, de studii.
