- 1. Factorul genetic, incluzând soiul sau hibridul pentru sectorul vegetal și rasa pentru sectorul zootehnic;
- 2. Factorul tehnologic, incluzând tehnologia de cultură pentru fiecare specie în parte, în sectorul vegetal, și tehnologia de creștere specifică fiecărei specii de animale, în sectorul zootehnic;
- 3. Factorul mediu.
Nivelul producțiilor realizate este condiționat de cumulul celor trei factori. Dacă primii doi factori sunt sub controlul producătorului agricol implicat, în ceea ce privește cel de-al treilea factor aportul producătorului este redus, uneori având doar posibilitatea de a constata. O analiză a producțiilor realizate în județul Suceava, în ultimii ani, permite a se sublinia faptul că acestea sunt în creștere ceea ce demonstrează că producătorii agricoli suceveni au conștientizat importanța primilor doi factori menționați(genetic și tehnologic), urmând a se face mai mult, în limita posibilităților,în privința celui de-al treilea factor = mediu, pentru a se realiza producții la nivel cantitativ și calitativ superior, sigure și stabile.
Condițiile meteorologice ale anului agricol 2016-2017 pentru județul Suceava, până la această dată, au fost destul de dificile. Afirmația este susținută de faptul că lunile august și septembrie 2016 au fost secetoase, iar octombrie ploios, condiții mai puțin favorabile pentru înființarea culturilor de rapiță și cereale păioase de toamnă. Iarna a fost cu precipitații puține, cu perioade de ger fără strat de zăpadă, fapt ce a determinat calamitarea unei suprafețe destul de mari la cultura de rapiță de toamnă. Primăvara a fost destul de capricioasă, cu ninsori, brume târzii și cu diferențe mari de temperatură de la zi la noapte și de la zi la zi. După precipitațiile sub formă de zăpadă din perioada 20-23 aprilie a urmat o brumă din noaptea de 24-25aprilie, cu temperaturi care au coborât până la minus trei grade. Zăpada nu a afectat culturile agricole, în schimb bruma a afectat livezile de pe valea râului Moldova din bazinul pomicol Fălticeni. Suprafața estimată ca fiind afectată a fost, inițial, de aproximativ 300 de hectare cu speciile măr și prun, ca după o săptămână la evaluările făcute să constatăm o suprafață afectată de aproximativ 100 de hectare cu măr, fără a avea situații de suprafețe calamitate, conform actelor normative în vigoare care prevăd că o cultură poate fi declarată ca fiind calamitată de un anumit fenomen, la un grad de afectare de peste 30%. Din păcate lucrurile nu s-au oprit aici și în noaptea de 10/11mai s-a înregistrat din nou brumă, zona cea mai afectată fiind tot cea care cuprinde livezile de pe valea râului Moldova. De această dată situația este mai gravă deoarece s-a accentuat paguba produsă în primă fază. La momentul întocmirii prezentului material se parcurg etapele procedurale, conform actelor normative în vigoare, pentru constatarea pagubelor produse de înghețul târziu de primăvară = brumă. Nu avem informații privind alocarea unor sume pentru aceste calamități, dar ceea ce este sigur prin întreprinderea acestor măsuri producătorii agricoli aflați în astfel de situații pot beneficia de reducerea impozitului pe norma de venit. Pe lângă această situație mai grea localizată în zona bazinului pomicol Fălticeni am fost sesizați de afecțiuni cauzate de brumă la nuc, viță de vie și fasole, dar nu la un nivel la care să putem vorbi de calamități. Cea mai dureroasă problemă la toate cele menționate este faptul că producătorii agricoli nu au asigurate culturile sau, pentru corectitudine, sunt prea puțini cei care fac asta. De altfel, problema asigurărilor în agricultură este una ca fiind imediat următoarea după cea a asocierii în ceea ce privește problematica pe care o abordăm în toate acțiunile pe care le avem și ne oferă posibilitatea de a le supune atenției.
Informare privind stadiul campaniei agricole de primăvară în județul Suceava
În ceea ce privește campania agricolă de primăvară se poate afirma că însămânțările s-au finalizat, fiind curs de desfășurare lucrările de plantare a legumelor în câmp( a se vedea tabelul anexat).
Dacă ar fi să facem o prezentare, pe scurt, a fazei de vegetație pentru fiecare specie cultivată, aceasta ar arăta astfel:
- orzul de toamnă, înspicat – înflorit;
- secara și triticalele de toamnă, înspicat;
- grâul de toamnă, două, trei internodii – burduf;
- rapița de toamnă, sfârșitul înfloritului – formarea păstăilor.
Diferențele sunt în funcție de momentul înființării fiecărei culturi și de soiul cultivat. La această dată sunt în plină desfășurare lucrările de întreținere a culturilor, în mod deosebit cele de combatere a buruienilor și de prevenire și combatere a bolilor.
În ceea ce privește situația culturilor înființate în primăvară acestea se prezintă astfel:
- cele semănate în primă fază, incluzând aici plantele furajere(trifoi, lucernă, ierburi), cerealele de primăvară(grâu, orzoaică, ovăz, altele), sfecla, mazărea sunt răsărite, urmând ca în perioada imediat următoare să se execute lucrările de întreținere;
- cartoful este răsărit sau în curs de răsărire și se execută lucrările de întreținere;
- floarea soarelui și soia – răsărite, iar porumbul de la nerăsărit până la 5-6 frunze, întreținerea , în funcție de produsele utilizate, executată, în curs sau urmează a fi executată.
Au început și sunt în curs de desfășurare lucrările de recoltare a culturilor furajere perene, respectiv lucernă, trifoi și ierburi(graminee).
În livezi sunt în curs de desfășurare lucrările de întreținere.
Concluzie: Cu toate problemele create de condițiile meteorologice,menționate în prima parte a acestei prezentări, culturile agricole în județul Suceava se prezintă bine, existând posibilitatea de a se afirma că sunt conturate premisele unor rezultate bune în agricultura județului Suceava, exceptând parțial sectorul pomicol. Rămâne de văzut cum va influența cel de-al treilea factor – mediul, evoluția viitoare a culturilor agricole.
