Integrarea literaturii române în circuitul valorilor literaturii universale nu se poate face, în anul 2018, decât prin interogări lucide, eliberate de obsesiile etnocentrismului și ale naționalismului comunist. Autori canonici și texte se cer citite și interpretate cu instrumentarul critic al actualității, o actualitate care anulează granițele dintre centru și periferie, din perspectiva recuperării literaturilor est-europene, bine ascunse, vreme de decenii, după Cortina de fier.
În acest context trebuie încadrată și inițiativa celor trei editori ai volumului Romanian Literature as World Literature, apărut la prestigioasa editură americană Bloomsbury, în decembrie 2017. Mircea Martin, Christian Moraru și Andrei Terian propun o lectură proaspătă a literaturii române, văzută ca un punct de intersecție a imperiilor, regiunilor și a celor mai variate influențe. O literatură conectată, prin fire încă insuficient revelate, la marea literatură a lumii, o literatură română poate nicicând izolată într-o margine politică și valorică.
Lansat cu ocazia zilei universității, volumul adună contribuțiile câtorva dintre cei mai importanți cercetători literari români ai momentului, preocupați de o justă și documentată situare a literaturii noastre pe harta reconfigurării micro- și macroliteraturilor. Printre cei cincisprezece autori publicați se numără și doi universitari suceveni, coordonatori de doctorat în domeniul Filologie, titulari ai Facultății de Litere și Științe ale Comunicării, prof. univ. dr. Mircea A. Diaconu și prof. univ. dr. habil. Ovidiu Morar. Articolul profesorului Diaconu, Reading Microliterature: Language, Ethnicity, Polyterritoriality, demonstrează cât de flexibile sunt concepte precum graniță, teritoriu sau etnie, urmărind, în dinamica relațiilor intra- și extrateritoriale, dificultățile încadrării fără rest în canonul literaturii române a unor autori și texte din Basarabia sau Voievodina. În egală măsură, este problematizat și statutului pe care îl au cărțile unor autori etnici maghiari sau germani, scrise în aceste limbi, în configurarea identitară a literaturii române. În articolul Cosmopolites, Deracinated, étranjuifs: Romanian Jews in the International Avant-Garde, profesorul Ovidiu Morar prezintă contribuția substanțială a avangardiștilor români de origine evreiască la arta avangardistă a secolului al XX-lea.
Impunându-se prin calitatea contribuțiilor și prin actualitatea lecturilor critice, prezentul volum marchează un moment de reper în studiile românești, un foarte bun punct de plecare pentru specialiștii străini interesați nu doar de istoria literaturii române, ci de europenitatea culturii române.
