Atenție la țânțari! O femeie care a murit la Spitalul Județean, diagnosticată cu meningita West Nile


Direcția de Sănătate Publică Suceava a anunțat cel de-al doilea caz de meningită cu virusul West Nile în județul Suceava. Este vorba de o pacientă de 81 de ani, din comuna Dumbrăveni.

Femeia a fost internată la 4 septembrie în secția de Boli Infecțioase a Spitalului Județean de Urgență „Sf. Ioan cel Nou” Suceava. Pacienta a murit în data de 6 septembrie. Meningita cu virusul West Nile a fost confirmat astăzi prin teste de laborator.

„Am solicitat continuarea măsurilor de dezinsecție inițiate după apariția primului caz de îmbolnăvire și extinderea pentru întreaga zonă centrală a comunei Dumbrăveni”, a declarat directorul DSP Suceava, Cătălina Zorescu.

Totodată, DSP Suceava a transmis populației o serie de informații importante pentru prevenirea îmbolnăvirii cu meningita West Nile:

Ce trebuie sa ştim despre țânțari?

  • Țânțarii transmit agenți patogeni care produc îmbolnăviri la om și la animale. Bolile cele mai răspândite sunt arbovirozele, dintre acestea făcând parte și infecția cu virusul West Nile.
  • Pentru a-și depune ouăle, femelele de țânțari se hrănesc cu sânge. În timp ce se hrănesc cu sânge ele se infectează cu agenți patogeni de la om sau animale sau îi transmit acestora.
  • Țânțarii trăiesc și se dezvoltă în preajma noastră, unde îi găsim fie sub formă de larve (ouă), fie sub formă adultă.

Larvele de țânțari se găsesc:

  • În apa acumulată în subsolurile blocurilor;
  • În apa care nu se scurge din canalizarea înfundată;
  • În bălţile care se formează în apropierea locuințelor, din apa care curge din conductele sparte și din alte instalații neîntreținute;
  • În apa de ploaie păstrată în butoaie/vase în curte;
  • În apa acumulată în recipiente vechi aruncate la întâmplare în preajma locuințelor (cutii de conserve, cauciucuri de automobile, jucării etc);
  • În apa din gropile și șanțurile de pe șantiere sau din locuri unde s-a lucrat la instalații;
Țânțarii adulți zboară în preajma locuințelor, mai ales dimineața devreme sau în amurg, căutând posibilitatea de a se hrăni cu sânge. Țânțarii, pentru a se hrăni cu sânge, intră în locuințe prin ferestrele lăsate deschise, prin casa scărilor, prin orificiile de aerisire unde pot rămâne peste noapte. În timpul zilei se adăpostesc în locuințe, subsoluri, poduri, cotețe, grajduri, magazii, frunzişul copacilor.

Cum putem împiedica țânțarii să se înmulţească în preajma noastra?

  • Prin evacuarea apei din subsoluri;
  • Prin repararea instalaţiilor de apă și canalizare din subsoluri și din apropierea locuințelor;
  • Prin renunţarea la păstrarea apei în butoaie în curte sau să le protejam de accesul țânțarilor acoperindu-le bine cu capace potrivite;
  • Prin evitarea aruncării la întamplare a obiectelor care nu ne mai trebuie și în care apa poate stagna (cutii de conserve, cauciucuri de automobile, jucării etc);
  • Prin îndepărtarea permanentă a gunoaielor menaj în care se adăpostesc țânțarii;

Cum sa evităm înţepăturile de țânțari?

  • purtând îmbrăcăminte cu mâneci lungi și pantaloni lungi, dacă ieşim seara din locuințe sau ieşim seara în parc la plimbare sau când mergem în pădure, la pescuit, în Delta;
  • utilizând substanţe chimice repelente împotriva ţânţarilor comercializate în farmacii (DEET, icaridin/ picardin, IR 3535), în concordanță cu instrucţiunile de pe etichetă, pe care sa le aplicăm pe părţile descoperite ale corpului;
  • împiedicând pătrunderea ţânţarilor în casa prin montarea plaselor de protecţie la ferestre/uși;
  • utilizând substanţe insecticide în locuință/în jurul locuinţei;
  • utilizând în locuinţă aerul condiţionat;
  • utilizând plase împotriva ţânţarilor în jurul paturilor în cazul în care nu sunt disponibile celelalte măsuri menţionate anterior sau dacă dormiţi în aer liber
  • acoperind pătuțul copilului sau căruciorul cu plase împotriva ţânţarilor.
Mai nouă Mai veche