În fiecare an, data de 14 noiembrie marchează ,,Ziua Mondială a Diabetului” și constituie un prilej de a atrage atenția asupra uneia dintre cele mai importante boli cronice, una din cele mai mari probleme de sănătate cu care se confruntă omenirea în secolul XXI, o boală a întregului organism, care poate duce la complicații precum infarct, atac vascular cerebral, orbire, blocaj renal sau amputaţii ale membrelor inferioare.
Diabetul zaharat este o problemă extrem de importantă de sănătate publică, atât pe plan mondial, cât şi în România, prin prevalenţa mare şi în creştere explozivă pe care o are, prin complicaţiile grave pe care le determină și, nu în ultimul rând, prin costurile sociale extrem de mari pe care le induce.
Studenții Departamentului de Sănătate și Dezvoltare Umană din cadrul Universității ,,Ștefan cel Mare” din Suceava, sub îndrumarea șef lucrări dr. Cobuz Claudiu, medic primar diabetolog, au luat parte la o acțiune dedicată prevenției și controlului diabetului zaharat, care s-a desfășurat în cadrul Farmaciei Arsene. Un număr de peste 70 de persoane au beneficiat de măsurarea gratuită a glicemiei, înălțimii și greutății. In plus, studenții din cadrul specializării Nutriție și Dietetică au oferit sfaturi nuțrionale, inclusiv sub formă de pliante create de ei cu acest scop și supervizate de îndrumător.
În acest an, tema zilei este Diabetul zaharat și familia. Deoarece este o boală care nu doare, nu se vindecă și, în timp, poate genera complicații teribile (amputare, orbire, neuropatie etc.), pacienții se sperie de cele mai multe ori, pentru că nu există timpul suficient pentru a le oferi toate informațiile necesare. Printre problemele cu care persoanele cu diabet zaharat se confrunt, se numără și schimbarea completă a principiilor de alimentație, fapt dificil de realizat; deseori, pacienții nu au informații cu privire la ceea ce trebuie să mănânce; alimentația pacienților se transferă, în multe situații, la întreaga familie.
Pentru persoana cu diabet zaharat, optimizarea stilului de viaţă se încadrează, alături de medicaţie, pe prima treaptă terapeutică. În principal, eforturile nutriționiștilor sunt axate pe dieta persoanei cu diabet ca fiind modalitatea de a obţine un bun control metabolic, dar şi un stil de viaţă sănătos.
Recomandările nutriţionale pentru diabetici, ca orice dietă prescrisă bolilor cronice, adică pe toată viaţa, nu trebuie să difere cantitativ de a persoanelor sănătoase (de aceeași vârstă, talie, sex, activitate fizică), dar au numeroase restricţii calitative. Prescrierea unei astfel de diete pe o perioadă lungă motivează investiţia de timp atât a medicului/nutriționistului, cât şi a pacientului. O astfel de recomandare legitimează şi crearea unei echipe de îngrijire a diabeticului.
Diabetul zaharat este o problemă extrem de importantă de sănătate publică, atât pe plan mondial, cât şi în România, prin prevalenţa mare şi în creştere explozivă pe care o are, prin complicaţiile grave pe care le determină și, nu în ultimul rând, prin costurile sociale extrem de mari pe care le induce.
Studenții Departamentului de Sănătate și Dezvoltare Umană din cadrul Universității ,,Ștefan cel Mare” din Suceava, sub îndrumarea șef lucrări dr. Cobuz Claudiu, medic primar diabetolog, au luat parte la o acțiune dedicată prevenției și controlului diabetului zaharat, care s-a desfășurat în cadrul Farmaciei Arsene. Un număr de peste 70 de persoane au beneficiat de măsurarea gratuită a glicemiei, înălțimii și greutății. In plus, studenții din cadrul specializării Nutriție și Dietetică au oferit sfaturi nuțrionale, inclusiv sub formă de pliante create de ei cu acest scop și supervizate de îndrumător.
În acest an, tema zilei este Diabetul zaharat și familia. Deoarece este o boală care nu doare, nu se vindecă și, în timp, poate genera complicații teribile (amputare, orbire, neuropatie etc.), pacienții se sperie de cele mai multe ori, pentru că nu există timpul suficient pentru a le oferi toate informațiile necesare. Printre problemele cu care persoanele cu diabet zaharat se confrunt, se numără și schimbarea completă a principiilor de alimentație, fapt dificil de realizat; deseori, pacienții nu au informații cu privire la ceea ce trebuie să mănânce; alimentația pacienților se transferă, în multe situații, la întreaga familie.
Pentru persoana cu diabet zaharat, optimizarea stilului de viaţă se încadrează, alături de medicaţie, pe prima treaptă terapeutică. În principal, eforturile nutriționiștilor sunt axate pe dieta persoanei cu diabet ca fiind modalitatea de a obţine un bun control metabolic, dar şi un stil de viaţă sănătos.
Recomandările nutriţionale pentru diabetici, ca orice dietă prescrisă bolilor cronice, adică pe toată viaţa, nu trebuie să difere cantitativ de a persoanelor sănătoase (de aceeași vârstă, talie, sex, activitate fizică), dar au numeroase restricţii calitative. Prescrierea unei astfel de diete pe o perioadă lungă motivează investiţia de timp atât a medicului/nutriționistului, cât şi a pacientului. O astfel de recomandare legitimează şi crearea unei echipe de îngrijire a diabeticului.
