Noi mărturii din spitalul din Suceava, oraș care a devenit cel mai mare focar de coronavirus din România și unde sunt cei mai mulți medici infectați. Fiica unei asistente a povestit, pentru Digi24, că mama sa a trecut prin momente dificile până când s-a confirmat că și ea este infectată. Acum, femeia e internată la Spitalul Județean Suceava, iar fiica ei cere autorităților, printr-o scrisoare deschisă, să doteze unitățile medicale și să aibă grijă de medicii și asistenții care îi tratează pe pacienți.
Georgiana Rusu, fiica unei asistente medicale: Era ferm convinsă că va fi persoană confirmată pozitiv cu Covid-19, pentru că intrase în contact deja cu foarte multe colege de-ale ei care fuseseră confirmate.
Mama mea s-a simțit extrem de umilită, a fost înjurată, conducerea spitalului s-a purtat urât cu ea. Ea a încercat să semnaleze problemele și să își convingă colegii să rămână acasă dacă prezintă simptome.
Foarte, foarte multe dintre cadrele medicale s-au simțit umilite și cumva aveai senzația că ești pus la zid și aștepți să se tragă, numai că nu știi când o să se tragă. Mama mea plângea seară de seară cu mine în telefon încă de acum o săptămână și îmi spunea că nu există echipamente, colegele ei se îmbolnăvesc.
Este un strigăt pe care vreau să îl fac către autoritățile noastre, că avem nevoie nu doar la Suceava, ci în toată țara, să ne sprijinim, să ne ajutăm și să avem grijă de toate cadrele noastre medicale.
Dacă noi rămânem fără cadre medicale și fără personal medical în această țară, va veni altcineva să ne trateze?
Georgiana Rusu, fiica unei asistente medicale: Era ferm convinsă că va fi persoană confirmată pozitiv cu Covid-19, pentru că intrase în contact deja cu foarte multe colege de-ale ei care fuseseră confirmate.
Mama mea s-a simțit extrem de umilită, a fost înjurată, conducerea spitalului s-a purtat urât cu ea. Ea a încercat să semnaleze problemele și să își convingă colegii să rămână acasă dacă prezintă simptome.
Foarte, foarte multe dintre cadrele medicale s-au simțit umilite și cumva aveai senzația că ești pus la zid și aștepți să se tragă, numai că nu știi când o să se tragă. Mama mea plângea seară de seară cu mine în telefon încă de acum o săptămână și îmi spunea că nu există echipamente, colegele ei se îmbolnăvesc.
Este un strigăt pe care vreau să îl fac către autoritățile noastre, că avem nevoie nu doar la Suceava, ci în toată țara, să ne sprijinim, să ne ajutăm și să avem grijă de toate cadrele noastre medicale.
Dacă noi rămânem fără cadre medicale și fără personal medical în această țară, va veni altcineva să ne trateze?