Biserica Ortodoxă Română se pregătește să desemneze un nou arhiepiscop al
Sucevei și Rădăuților. Noul ierarh va fi ales prin vot secret de către
Sfântul Sinod al BOR. Alegerea se va face dintr-o listă de candidați care
poate include de la două până la șase nume.
Primii doi candidați vor fi stabiliți de Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei
Moldovei. Ulterior, după consultarea reprezentanților Arhiepiscopiei Sucevei
și Rădăuților, lista de candidați poate fi completată cu alte două nume. Lista
astfel rezultată este înaintată Patriarhiei, iar Sfântul Sinod format din toți
ierarhii Bisericii poate adăuga alte două persoane pe lista candidaților.
În final, lista formată din două până la șase candidaturi, va fi supusă
votului, iar arhiepiscop va fi desemnat cel care obține jumătate plus unu din
totalul opțiunilor electorale exprimate.
Procedura de alegere a ierarhilor este prevăzută în Statutul Bisericii
Ortodoxe Române:
Alegerea ierarhilor în Biserica Ortodoxã Română
Art. 126
(1)
Alegerea de Patriarh, mitropolit, arhiepiscop și episcop eparhiot se face,
prin vot secret, de către Sfântul Sinod, după consultarea clerului și
mirenilor din organismele bisericești, în termen de cel mult 60 de zile de
la vacantarea scaunului respectiv.
(2) Sfântul Sinod, în cazul alegerilor de ierarhi, este constituit statutar cu
prezența a trei pătrimi dintre membrii săi și alege cu votul a două treimi din
totalul membrilor prezenți.
(3) Ședința Sfântului Sinod pentru alegerea de Patriarh, mitropolit,
arhiepiscop și episcop eparhiot are loc după ce s-a îndeplinit procedura de
consultare prevăzută, după caz, de art. 127, alin. (2)-(4), art. 129, alin.
(2)-(5) și art. 130, alin. (2)-(5) din prezentul statut.
Alegerea arhiepiscopului și episcopului eparhiot
Art. 130
(1) Eligibil pentru slujirea, vrednicia și răspunderea de arhiepiscop
și episcop eparhiot
este oricare ierarh membru al Sfântului Sinod, începând de la eparhia
vacantă, precum și oricare arhimandrit ori preot văduv prin deces, care
îndeplinește condițiile canonice, este doctor sau licențiat în Teologie și
s-a distins prin viață curată, cultură teologică, demnitate eclesială, zel
misionar și simț gospodăresc. Lista ierarhilor eligibili se întocmește în ordinea dipticelor,
descrescător, începând de la eparhia vacantă.
(2) Pentru alegerea arhiepiscopului și episcopului eparhiot,
Sinodul mitropolitan, prezidat de mitropolitul locului, stabilește, prin
consultare deschisă urmată de vot secret consultativ, o listă de 2
candidați, ierarhi eligibili sau alte persoane care întrunesc condițiile prevăzute la
aliniatul precedent, cu motivarea fiecărei propuneri.
(3)
Sinodul mitropolitan se consultă, într-o ședință specială, cu membrii
clerici și mireni ai Adunării eparhiale a eparhiei vacante, la care participă un decan și un director de la instituțiile de învățământ
teologic din cuprinsul eparhiei, desemnați de mitropolit. Consultarea are loc
la sediul mitropoliei, la data stabilită de mitropolit în acord cu ierarhii
din mitropolia respectivă, informând despre aceasta pe Patriarhul României.
(4) Lista de candidați pentru alegerea arhiepiscopului și episcopului
eparhiot, întocmită de Sinodul mitropolitan, poate fi completată, prin
consultare deschisă urmată de vot secret consultativ,
cu două nume dintre ierarhii eligibili sau alte persoane care întrunesc
condițiile prevăzute
la alin. (1) și au obținut cele mai multe voturi. Lista întocmită de Sinodul
mitropolitan, completată în urma consultării cu clerul și mirenii menționați
la aliniatul precedent, va fi înaintată Sfântului Sinod cu proces-verbal.
(5) Sfântul Sinod, primind lista candidaților pentru alegerea
arhiepiscopului și episcopului eparhiot,
poate dispune completarea acesteia cu alți 2 candidați, ierarhi
eligibili sau clerici care nu sunt arhierei, desemnați de către plenul său,
prin consultare deschisă urmată de vot secret consultativ, dintre cei ce au
obținut cele mai multe voturi.
(6) În cazul candidaților înscriși pe listă, care nu sunt arhierei, Sfântul
Sinod dispune cercetarea loc canonică.
(7) Lucrările Sfântului Sinod pentru alegerea arhiepiscopului și episcopului
eparhiot sunt deschise și închise de către Patriarhul României și sunt
prezidate de către mitropolitul locului.
(8) În vederea alegerii arhiepiscopului și episcopului eparhiot de către
Sfântul Sinod, pe buletinul de vot se vor înscrie, în ordinea dipticelor și a
rangurilor bisericești, numele candidaților propuși prin vot secret
consultativ de Sinodul mitropolitan, de clericii și mirenii participanți la
consultare, precum și de către Sfântul Sinod.
(9) Alegerea arhiepiscopului și a episcopului eparhiot de către Sfântul Sinod
se desfășoară în conformitate cu modalitatea de votare prevăzută la art. 128,
alin. (2)-(9), cu adaptările adecvate.
(10) Arhiepiscop și episcop eparhiot
devine candidatul care a obținut voturile a jumătate plus unu din totalul
membrilor prezenți. Dacă nici unul dintre candidați nu a întrunit numărul necesar de voturi, se
organizează o nouă votare, la care participă primii 2 candidați care au
întrunit cel mai mare număr de voturi. Devine ales cel care a întrunit
voturile a jumătate plus unu din totalul membrilor prezenți. În caz de
paritate, decid sorții.
(11) Rezultatul alegerii se consemnează într-un proces-verbal la care se
anexează buletinele voturilor exprimate. Președintele anunță solemn numele
celui ales, după care predă conducerea ședinței Patriarhului României
