Curtea de Conturi a României a verificat modul de gestionare a resurselor publice în perioada stării de urgență din perioada martie-mai 2020. Raportul a fost realizat la solicitarea Parlamentului României.
Cu privire la situația specială din județul Suceava, Curtea de Conturi a concluzionat că vina se datorează managementului defectuos al foștilor șefi ai Spitalului Județean Suceava.
Curtea de Conturi a României:Curtea de Conturi mai arată că managementul defectuos al foștilor șefi ai Spitalului s-a concretizt și prin lipsa unor proceduri prestabilite, cauză care a dus la închiderea secțiilor specializate și privarea de tratament a pacienților bolnavi cronici.
„Un exemplu relevant pentru neadaptarea sistemului de control intern managerial contextului excepțional generat de situația de urgență este cel al Spitalului Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, la nivelul căruia nu au fost luate măsuri specifice ce trebuiau implementate, având în vedere legislația specifică adoptată la nivel național, astfel încât să se preîntâmpine și să se corecteze eventuale erori în modul de gestionare a resurselor umane, materiale și financiare, din care menționăm în principal:
- contaminarea masivă a personalului medical și administrativ a Spitalului Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, ce a condus la transformarea de facto a unității sanitare în spital suport pentru pacienții testați pozitiv cu virusul SARS-CoV-2 care asigură asistența medicală pacienților testați pozitiv cu virusul SARS-CoV-2;
- criza managerială de la nivelul unității sanitare, conducerile manageriale civile ale spitalului numite anterior declanșării epidemiei precum și în timpul stării de urgență nu au reacționat suficient de rapid și eficient față de criza sanitară, în alertarea și antrenarea personalului medical pentru a face față epidemiei, astfel încât la data de 04.04.2020 o echipă militară a realizat misiunea de preluare a conducerii Spitalului Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava”
„Lipsa unor proceduri prestabilite aferente situațiilor de epidemie, a măsurilor urgente care s-au luat în vederea reducerii riscului de infectare a condus la închiderea activității unor secții specializate, cu consecințe și asupra tratării pacienților bolnavi cronici (non-COVID) sau alte stadii, atât în ceea ce privește starea de sănătate, cât și costurile ulterioare de tratament ale acestora”, se mai arată în raportul Curții de Conturi.