16 kilometri de autostradă. Este ceea ce au reuşit să facă guvernanţii din ultimii 30 de ani în Moldova. Culmea, cei 16 kilometri au fost inauguraţi în luna decembrie a anului 2020 şi politicienii au scăpat de apăsarea kilometrului construit simbolic de Ştefan Mandachi la Suceava.
Ştirea anului 2020 în domeniul infrastructurii este inaugurarea Autostrăzii Moldovei. Cel puţin aşa a fost prezentată în perioada electorală inaugurarea centurii ocolitoare a oraşului Bacău, parte componentă a autostrăzii care va lega Bucureştiul de nordul Moldovei. De remarcat este că obiectivul a fost inaugurat cu un an înainte de termenul de finalizare ceea ce reprezintă o premieră în privinţa marii infrastructuri. Totuşi, sunt doar 16 kilometri de drum care îi ajută pe cei care trec prin zona Bacău şi care au aprins imaginaţia politicienilor.
În timpul ceremoniei de la Bacău, ministrul Transporturilor, Lucian Bode, a zis că tot în regiunea Moldovei, pentru primele patru secţiuni din A7, de la Ploieşti la Paşcani, va fi demarată procedura de licitaţie pentru execuţie, iar pentru ultimele două sectoare, de la Paşcani la Siret, au fost semnate contracte pentru întocmirea documentaţiilor tehnice. De asemenea, demnitarul a precizat că, în luna mai, a fost semnat contractul pentru elaborarea studiului de fezabilitate pentru A13.
În vâltoarea electorală au trecut aproape neobservate ştirile potrivit cărora mai mulţi şoferi şi-au distrus cauciucurile după ce au trecut pe porţiunea de autostradă proaspăt inaugurată. Rosturile de dilataţie dintre sensurile de mers nu erau gata astfel că mai multe cauciucuri au fost tăiate de resturile rămase pe şosea.
Autostrăzile din Moldova sunt ca fata morgana. Dispar când par mai apropiate ca niciodată. Dispar în special după alegeri şi reapar ulterior la instituţiile care analizează zecile de contestaţii de după licitaţii. De vină nu este doar corupţia, ci şi proasta pregătire a autorităţilor care nu întocmesc în mod profesionist proiectele de la stadiul de redactare până la licitaţie şi implementare.
În ultimii 30 de ani harta Moldovei a fost brăzdată de autostrăzi şi drumuri expres de la nord la sud şi de la est la vest. Moldovenilor li s-au promis drumuri moderne carea să-i lege de Bucureşti, de Ardeal, de Dobrogea şi de Republica Moldova. Totuşi, cu excepţia evenimentului provocat de omul de afaceri Ştefan Mandachi, pe teren nu s-a construit nimic, iar în Moldova sunt în continuare cele mai aglomerate şi periculoase şosele din ţară.
Speranţa moare ultima. Liberalii promit că o parte din banii care vor ajunge în România de la Uniunea Europeană în următorii şapte ani vor fi folosiţi pentru modernizarea infrastructurii rutiere. Primele pe listă sunt trei autostrăzi şi mai multe drumuri expres. Este vorba despre A8 Târgu Mureş-Ungheni (311 km, 36 miliarde de lei, apare în Master Planul de transporturi), A7 Ploieşti-Suceava-Siret (421 km, 8,2 miliarde de lei) şi A13 Braşov-Bacău (160 km 8,8 miliarde de lei, plus Sibiu-Braşov - 125 km 7,1 miliarde de lei).
Pe listă mai apar drumurile expres care ar trebui să lege Moldova de Dobrogea şi Muntenia. Proiectele, care cuprind şi porţiuni din Muntenia şi Dobrogea, au valoare de 11 miliarde de lei şi sunt următoarele: Buzău-Brăila, Focşani-Brăila, Brăila-Tulcea, Constanţa-Tulcea, Tişiţa-Albiţa.
Ştirea anului 2020 în domeniul infrastructurii este inaugurarea Autostrăzii Moldovei. Cel puţin aşa a fost prezentată în perioada electorală inaugurarea centurii ocolitoare a oraşului Bacău, parte componentă a autostrăzii care va lega Bucureştiul de nordul Moldovei. De remarcat este că obiectivul a fost inaugurat cu un an înainte de termenul de finalizare ceea ce reprezintă o premieră în privinţa marii infrastructuri. Totuşi, sunt doar 16 kilometri de drum care îi ajută pe cei care trec prin zona Bacău şi care au aprins imaginaţia politicienilor.
În timpul ceremoniei de la Bacău, ministrul Transporturilor, Lucian Bode, a zis că tot în regiunea Moldovei, pentru primele patru secţiuni din A7, de la Ploieşti la Paşcani, va fi demarată procedura de licitaţie pentru execuţie, iar pentru ultimele două sectoare, de la Paşcani la Siret, au fost semnate contracte pentru întocmirea documentaţiilor tehnice. De asemenea, demnitarul a precizat că, în luna mai, a fost semnat contractul pentru elaborarea studiului de fezabilitate pentru A13.
În vâltoarea electorală au trecut aproape neobservate ştirile potrivit cărora mai mulţi şoferi şi-au distrus cauciucurile după ce au trecut pe porţiunea de autostradă proaspăt inaugurată. Rosturile de dilataţie dintre sensurile de mers nu erau gata astfel că mai multe cauciucuri au fost tăiate de resturile rămase pe şosea.
Autostrăzile din Moldova sunt ca fata morgana. Dispar când par mai apropiate ca niciodată. Dispar în special după alegeri şi reapar ulterior la instituţiile care analizează zecile de contestaţii de după licitaţii. De vină nu este doar corupţia, ci şi proasta pregătire a autorităţilor care nu întocmesc în mod profesionist proiectele de la stadiul de redactare până la licitaţie şi implementare.
În ultimii 30 de ani harta Moldovei a fost brăzdată de autostrăzi şi drumuri expres de la nord la sud şi de la est la vest. Moldovenilor li s-au promis drumuri moderne carea să-i lege de Bucureşti, de Ardeal, de Dobrogea şi de Republica Moldova. Totuşi, cu excepţia evenimentului provocat de omul de afaceri Ştefan Mandachi, pe teren nu s-a construit nimic, iar în Moldova sunt în continuare cele mai aglomerate şi periculoase şosele din ţară.
Speranţa moare ultima. Liberalii promit că o parte din banii care vor ajunge în România de la Uniunea Europeană în următorii şapte ani vor fi folosiţi pentru modernizarea infrastructurii rutiere. Primele pe listă sunt trei autostrăzi şi mai multe drumuri expres. Este vorba despre A8 Târgu Mureş-Ungheni (311 km, 36 miliarde de lei, apare în Master Planul de transporturi), A7 Ploieşti-Suceava-Siret (421 km, 8,2 miliarde de lei) şi A13 Braşov-Bacău (160 km 8,8 miliarde de lei, plus Sibiu-Braşov - 125 km 7,1 miliarde de lei).
Pe listă mai apar drumurile expres care ar trebui să lege Moldova de Dobrogea şi Muntenia. Proiectele, care cuprind şi porţiuni din Muntenia şi Dobrogea, au valoare de 11 miliarde de lei şi sunt următoarele: Buzău-Brăila, Focşani-Brăila, Brăila-Tulcea, Constanţa-Tulcea, Tişiţa-Albiţa.
Petre Mazilu / zf.ro