Actuala raclă este veche de peste 600 de ani, astfel că se impune o restaurare şi o conservare a acestui sfânt odor de mare valoare istorică şi religioasă, după cum menţionează site-ul Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor. Noua raclă de lemn pentru păstrarea sfintelor moaşte va fi ferecată în argint şi va avea aceeaşi dimensiune cu cea veche (lungimea de 1,930 metri, lăţimea de 0,620 metri, înălţimea de 0,650 metri), de formă rectangulară, cu capac, aşezată pe patru picioare sferice.
Cei ce doresc să aducă prinos de mulţumire pentru mijlocirea rugăcinilor Sfântului Ioan cel Nou în faţa Mântuitorului Iisus Hristos, pot face donații în conturile: RO51RNCB0234037010910111 (lei) sau RO83RNCB0234037010910117 (euro), titular cont: Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților.
Multă vreme, lada sculptată la Mănăstirea Putna (de dimensiuni 2,05 metri x 0,57 metri şi 0,56m înălţime) a fost considerată ca fiind fiind racla autentică în care relicvele mucenicului s-ar fi păstrat până în secolul al XVI–lea, când ele au fost mutate într-un sicriu nou din porunca lui Miron Barnovschi. În timpul domniei lui Miron Barnovschi (1626-1629), pe faţa interioară a capacului raclei cu moaştele sfântului a fost aşezată o cunună de argint în jurul chipului pictat al acestuia, aşa după cum se poate descifra din textul inscripţiei gravată în limba slavonă: „Această cunună a făcut-o Io Miron Barnovschi Moghilă domn Ţării Moldovei”, iar pe ferecătura picioarelor este inscripţia: „Pe timpul mitropolitului Kir Anastasie Crimca, anul 7135 (1627)”. Cununa şi ferecătura de pe capacul raclei, sunt executate probabil de un meşter din atelierul cunoscutului argintar moldovean Grigorie Moisiu, motivele florale, precum şi tehnica în care au fost realizate, prezintă evidente asemănări cu ornamentica ferecăturilor executate de acesta.