Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis, joi, în contextul îngrijorărilor apărute în spaţiul public cu privire la ritualul botezului, că Biserica nu-şi poate modifica doctrina, ritualul liturgic-sacramental şi disciplina sa canonică.
Potrivit unui comunicat de presă al Patriarhiei, Sfântul Sinod a reamintit obligaţia statutară a Bisericii Ortodoxe Române de a rămâne în comuniune şi unitate dogmatică (doctrinară), liturgică (sacramentală) şi canonică (disciplinară) cu Biserica Ortodoxă universală.
„Prin urmare, Biserica Ortodoxă Română nu poate modifica doctrina sa, ritualul său liturgic-sacramental şi disciplina sa canonică, îndemnând pe toţi slujitorii săi la mai multă responsabilitate în săvârşirea Sfintelor Taine şi ierurgii”, adaugă sursa citată.
În acest context,„luând act de discuţiile, îngrijorările şi neînţelegerile apărute în spaţiul public pe tema Botezului copiilor cu sănătate precară” Sfântul Sinod vine cu o serie de precizări.
„Înainte de săvârşirea Sfintei Taine a Botezului, preotul are obligaţia de a se întâlni cu părinţii şi naşii copilului, care, după consultarea lor cu medicul pediatru, vor prezenta preotului starea de sănătate a copilului şi dorinţa ca el să fie botezat; în cadrul Facultăţilor de Teologie din Patriarhia Română se va acorda o atenţie sporită practicii liturgice referitoare la săvârşirea actului întreitei ‘afundări’ din timpul slujbei Botezului, practică liturgică obligatorie pentru studenţii teologi din anii terminali ai secţiilor de Teologie Pastorală; în fiecare protopopiat din cuprinsul Patriarhiei Române va fi organizată o consfătuire anuală cu preoţii, referitoare la săvârşirea corectă a fiecărei Sfinte Taine. Vor fi susţinute, de asemenea, cateheze cu credincioşii privind semnificaţia duhovnicească a Sfintelor Taine”, se arată în comunicatul Patriarhiei.
Potrivit unui comunicat de presă al Patriarhiei, Sfântul Sinod a reamintit obligaţia statutară a Bisericii Ortodoxe Române de a rămâne în comuniune şi unitate dogmatică (doctrinară), liturgică (sacramentală) şi canonică (disciplinară) cu Biserica Ortodoxă universală.
„Prin urmare, Biserica Ortodoxă Română nu poate modifica doctrina sa, ritualul său liturgic-sacramental şi disciplina sa canonică, îndemnând pe toţi slujitorii săi la mai multă responsabilitate în săvârşirea Sfintelor Taine şi ierurgii”, adaugă sursa citată.
În acest context,„luând act de discuţiile, îngrijorările şi neînţelegerile apărute în spaţiul public pe tema Botezului copiilor cu sănătate precară” Sfântul Sinod vine cu o serie de precizări.
„Înainte de săvârşirea Sfintei Taine a Botezului, preotul are obligaţia de a se întâlni cu părinţii şi naşii copilului, care, după consultarea lor cu medicul pediatru, vor prezenta preotului starea de sănătate a copilului şi dorinţa ca el să fie botezat; în cadrul Facultăţilor de Teologie din Patriarhia Română se va acorda o atenţie sporită practicii liturgice referitoare la săvârşirea actului întreitei ‘afundări’ din timpul slujbei Botezului, practică liturgică obligatorie pentru studenţii teologi din anii terminali ai secţiilor de Teologie Pastorală; în fiecare protopopiat din cuprinsul Patriarhiei Române va fi organizată o consfătuire anuală cu preoţii, referitoare la săvârşirea corectă a fiecărei Sfinte Taine. Vor fi susţinute, de asemenea, cateheze cu credincioşii privind semnificaţia duhovnicească a Sfintelor Taine”, se arată în comunicatul Patriarhiei.
Dezbaterea a fost pornită după decesul bebelușului de la Suceava
Întrunirea la care au participat 49 de înalți ierarhi a plecat, în mod tragic, de la decesul unui bebeluș din Suceava, la scurt timp după ce a fost scufundat de trei ori în cristelniță.
Acum, una dintre ideile puse în dezbatere de prelați a fost solicitarea unui acord de la medicul curant al copilului, care să arate că sănătatea îi permite botezul. Reprezentanții doctorilor spun însă că nu-și pot asuma răspunderea pentru manevre care au loc după ce bebelușul a părăsit cabinetul.
Negocierile aprinse, finalizate cu un referat semnat de Patriarh, pot aduce o transformare clară în felul în care cei peste 12 de mii de preoți români ortodocși vor aplica ritualul botezului. Față în față au stat membrii conservatori ai Sinodului, cum este Arhiepiscopul Tomisului, care respinge orice schimbare și cei precum Calinic Argeșeanul, care a cerut deja preoților din subordine să reducă riscul asupra copilului.
Arhiepiscopul Calinic: „Ești în fața unei minuni și apoi apucă-te tu, că nu știi cât e de fragil, nu știi unde e capul, unde sunt mâinile. Se frâng, nu știi cum te-ai împiedicat tu! Trebuie să ai foarte mare pricepere și curaj să faci așa ceva.”
Și preoții pot face greșeli pe fondul unor emoții profund omenești. Așa a motivat Calinic Argeșeanul circulara trimisă, după ce un bebeluș din Suceava murise la câteva ore după botez. A fost scufundat de trei ori cu totul în cristelniță.
Ulterior, arhiepiscopulul le-a cerut preoților să întrebe familia înainte de slujbă ori chiar la programarea datei botezului dacă cel mic este prematur ori are afecțiuni care i-ar pune viața în pericol, iar dacă slujitorul bisericii nu stăpânește tehnica scufundării poate cere ajutor unui părinte cu mai multă experiență.
Și desigur, primează dorința familiei de a nu afunda copilul.
Reprezentanții Bisericii spun că ar dori să întărească relația directă dintre preot și medic înainte de botez, în special în cazul copiilor prematuri sau cu diverse afecțiuni, dar sub ce formă, rămâne de văzut.
Preoții au la seminar și în facultate curs de practică în care învață tehnica ritualului de botez, însă una din variantele de lucru este de responsabilizare a doctorului pediatru cu familia în momentul când bebelușul e întremat și în perfectă stare de sănătate. Reprezentanții medicilor de familie care au competente în pediatrie contestă însă ideea unei consultații care să ateste absența pericolului la un copil foarte mic.
Sandra Alexiu, președinte Asociația Medicilor de Familie: „Am mai avut asemenea solicitări din teritoriu. Noi putem certifica, eventual, starea de sănătate a copilului când îl consultăm. Ceea ce se întâmplă după aceea nu mai ține deloc de această adeverință.”
Gindrovel Dumitra, vicepreședintele Societății Naționale de Medicina Familiei: „Nu există nicăieri precizat care sunt parametrii și manevrele pe care un medic de familie să le efectueze, astfel încât să declare un copil apt de botez. Noi nu emitem documente în vederea acoperirii unor evenimente neplăcute din timpul diverselor proceduri. Și în niciun caz pentru a dovedi acest lucru în instanță.”
Între timp, canonul inițial rigid al botezului din Bisericile Ortodoxe surori intră în mod natural în pas cu vremurile. De câțiva ani, preoții greci acceptă pentru botez doar copii mai mari de 6-8 luni, capabili să stea susținuți în picioare. Sunt numai udați până la umeri ori cel mult pe creștet, tocmai pentru a preveni incidentele nefericite.
Întrunirea la care au participat 49 de înalți ierarhi a plecat, în mod tragic, de la decesul unui bebeluș din Suceava, la scurt timp după ce a fost scufundat de trei ori în cristelniță.
Acum, una dintre ideile puse în dezbatere de prelați a fost solicitarea unui acord de la medicul curant al copilului, care să arate că sănătatea îi permite botezul. Reprezentanții doctorilor spun însă că nu-și pot asuma răspunderea pentru manevre care au loc după ce bebelușul a părăsit cabinetul.
Negocierile aprinse, finalizate cu un referat semnat de Patriarh, pot aduce o transformare clară în felul în care cei peste 12 de mii de preoți români ortodocși vor aplica ritualul botezului. Față în față au stat membrii conservatori ai Sinodului, cum este Arhiepiscopul Tomisului, care respinge orice schimbare și cei precum Calinic Argeșeanul, care a cerut deja preoților din subordine să reducă riscul asupra copilului.
Arhiepiscopul Calinic: „Ești în fața unei minuni și apoi apucă-te tu, că nu știi cât e de fragil, nu știi unde e capul, unde sunt mâinile. Se frâng, nu știi cum te-ai împiedicat tu! Trebuie să ai foarte mare pricepere și curaj să faci așa ceva.”
Și preoții pot face greșeli pe fondul unor emoții profund omenești. Așa a motivat Calinic Argeșeanul circulara trimisă, după ce un bebeluș din Suceava murise la câteva ore după botez. A fost scufundat de trei ori cu totul în cristelniță.
Ulterior, arhiepiscopulul le-a cerut preoților să întrebe familia înainte de slujbă ori chiar la programarea datei botezului dacă cel mic este prematur ori are afecțiuni care i-ar pune viața în pericol, iar dacă slujitorul bisericii nu stăpânește tehnica scufundării poate cere ajutor unui părinte cu mai multă experiență.
Și desigur, primează dorința familiei de a nu afunda copilul.
Reprezentanții Bisericii spun că ar dori să întărească relația directă dintre preot și medic înainte de botez, în special în cazul copiilor prematuri sau cu diverse afecțiuni, dar sub ce formă, rămâne de văzut.
Preoții au la seminar și în facultate curs de practică în care învață tehnica ritualului de botez, însă una din variantele de lucru este de responsabilizare a doctorului pediatru cu familia în momentul când bebelușul e întremat și în perfectă stare de sănătate. Reprezentanții medicilor de familie care au competente în pediatrie contestă însă ideea unei consultații care să ateste absența pericolului la un copil foarte mic.
Sandra Alexiu, președinte Asociația Medicilor de Familie: „Am mai avut asemenea solicitări din teritoriu. Noi putem certifica, eventual, starea de sănătate a copilului când îl consultăm. Ceea ce se întâmplă după aceea nu mai ține deloc de această adeverință.”
Gindrovel Dumitra, vicepreședintele Societății Naționale de Medicina Familiei: „Nu există nicăieri precizat care sunt parametrii și manevrele pe care un medic de familie să le efectueze, astfel încât să declare un copil apt de botez. Noi nu emitem documente în vederea acoperirii unor evenimente neplăcute din timpul diverselor proceduri. Și în niciun caz pentru a dovedi acest lucru în instanță.”
Între timp, canonul inițial rigid al botezului din Bisericile Ortodoxe surori intră în mod natural în pas cu vremurile. De câțiva ani, preoții greci acceptă pentru botez doar copii mai mari de 6-8 luni, capabili să stea susținuți în picioare. Sunt numai udați până la umeri ori cel mult pe creștet, tocmai pentru a preveni incidentele nefericite.