Pentru prima dată în istorie, un papă se va afla de vineri în Irak pentru a încuraja fragila minoritate creştină să reziste, în pofida conflictului sângeros şi a vicisitudinii vieţii, şi pentru a întinde mâna islamului şiit, relatează luni AFP.
În acest leagăn al creştinătăţii afectat de războaie şi încă marcat de violenţele grupării Stat Islamic (SI), papa Francisc se va întâlni - şi aceasta o premieră spectaculoasă - cu cea mai înaltă autoritate religioasă a unei părţi a lumii şiite, marele ayatollah Ali Sistani, la Najaf, la sud de capitala Bagdad.
Aceasta va fi, de asemenea, prima călătorie în străinătate a suveranului pontif de la începutul pandemiei de COVID-19, după ce a fost vaccinat, la fel ca şi numeroşii jurnalişti care îl vor însoţi.
În timpul vizitei sale de trei zile, papa argentinian, în vârstă de 84 de ani, va vizita o minoritate creştină diversă, însă în scădere, în mijlocul unei populaţii de 40 de milioane de irakieni, zguduită de 40 de ani de război şi criză economică.
Programul papal este unul ambiţios în această călătorie istorică: până luni, suveranul pontif va merge la o catedrală îndoliată de o luare de ostatici în 2010 din Bagdad, în oraşul Ur - în deşertul sudic al Irakului, la Najaf şi în bisericile devastate de SI din Mosul (nord). Este vorba de aproape 1.650 de kilometri în total care urmează să fie parcurşi în principal pe calea aerului.
Pe tot parcursul vizitei, au fost deja afişate mesaje de bun venit şi apeluri la coexistenţă. Drumurile au fost asfaltate, au fost instalate puncte de control şi s-au efectuat lucrări de renovare în zone care nu s-au aflat până acum în programul vizitelor oficiale.
Comunitatea creştină din Irak este una dintre cele mai vechi şi mai diverse, formată în special din caldeeni - catolici -, armeni ortodocşi şi protestanţi.
Sub dictatura lui Saddam Hussein (1979-2003), comunitatea creştină număra aproximativ 1,5 milioane, sau 6% dintre irakieni. În prezent, cu maximum 400.000 de membri, ea reprezintă doar 1% din populaţie, estimează William Warda, de la Hammourabi, un ONG local pentru apărarea minorităţilor.
Înainte de exil, majoritatea creştinilor se aflau în provincia Ninive, cu capitala Mosul.
Când în 2014, jihadiştii Statului Islamic au ocupat oraşul Mosul, papa Francisc şi-a exprimat susţinerea pentru campania militară internaţională în sprijinul forţelor irakiene. El a afirmat atunci că vrea să meargă şi să stea alături de creştinii din Irak.
În 2019, suveranul pontif a condamnat, de asemenea, represiunea sângeroasă a unei revolte populare antiguvernamentale care a afectat în principal Bagdadul şi sudul Irakului. În această regiune sudică va merge sâmbătă papa, la Ur, unde s-a născut patriarhul Avraam, conform tradiţiei.
Vineri dimineaţă, avionul papal va ateriza la Bagdad cu aproximativ 150 de persoane la bord, jumătate dintre ei jurnalişti.
Numeroase echipe de securitate ale Vaticanului s-au succedat în Irak, scena unor tensiuni geopolitice accentuate, pentru a organiza securitatea. Comisii provinciale au fost însărcinate să asigure vizita papei.
În acest leagăn al creştinătăţii afectat de războaie şi încă marcat de violenţele grupării Stat Islamic (SI), papa Francisc se va întâlni - şi aceasta o premieră spectaculoasă - cu cea mai înaltă autoritate religioasă a unei părţi a lumii şiite, marele ayatollah Ali Sistani, la Najaf, la sud de capitala Bagdad.
Aceasta va fi, de asemenea, prima călătorie în străinătate a suveranului pontif de la începutul pandemiei de COVID-19, după ce a fost vaccinat, la fel ca şi numeroşii jurnalişti care îl vor însoţi.
În timpul vizitei sale de trei zile, papa argentinian, în vârstă de 84 de ani, va vizita o minoritate creştină diversă, însă în scădere, în mijlocul unei populaţii de 40 de milioane de irakieni, zguduită de 40 de ani de război şi criză economică.
Programul papal este unul ambiţios în această călătorie istorică: până luni, suveranul pontif va merge la o catedrală îndoliată de o luare de ostatici în 2010 din Bagdad, în oraşul Ur - în deşertul sudic al Irakului, la Najaf şi în bisericile devastate de SI din Mosul (nord). Este vorba de aproape 1.650 de kilometri în total care urmează să fie parcurşi în principal pe calea aerului.
Pe tot parcursul vizitei, au fost deja afişate mesaje de bun venit şi apeluri la coexistenţă. Drumurile au fost asfaltate, au fost instalate puncte de control şi s-au efectuat lucrări de renovare în zone care nu s-au aflat până acum în programul vizitelor oficiale.
Comunitatea creştină din Irak este una dintre cele mai vechi şi mai diverse, formată în special din caldeeni - catolici -, armeni ortodocşi şi protestanţi.
Sub dictatura lui Saddam Hussein (1979-2003), comunitatea creştină număra aproximativ 1,5 milioane, sau 6% dintre irakieni. În prezent, cu maximum 400.000 de membri, ea reprezintă doar 1% din populaţie, estimează William Warda, de la Hammourabi, un ONG local pentru apărarea minorităţilor.
Înainte de exil, majoritatea creştinilor se aflau în provincia Ninive, cu capitala Mosul.
Când în 2014, jihadiştii Statului Islamic au ocupat oraşul Mosul, papa Francisc şi-a exprimat susţinerea pentru campania militară internaţională în sprijinul forţelor irakiene. El a afirmat atunci că vrea să meargă şi să stea alături de creştinii din Irak.
În 2019, suveranul pontif a condamnat, de asemenea, represiunea sângeroasă a unei revolte populare antiguvernamentale care a afectat în principal Bagdadul şi sudul Irakului. În această regiune sudică va merge sâmbătă papa, la Ur, unde s-a născut patriarhul Avraam, conform tradiţiei.
Vineri dimineaţă, avionul papal va ateriza la Bagdad cu aproximativ 150 de persoane la bord, jumătate dintre ei jurnalişti.
Numeroase echipe de securitate ale Vaticanului s-au succedat în Irak, scena unor tensiuni geopolitice accentuate, pentru a organiza securitatea. Comisii provinciale au fost însărcinate să asigure vizita papei.