Un prim "foc de avertizare" a fost tras la începutul lui martie, prin frânarea funcţionării în Rusia a platformei Twitter, pe care autorităţile ruse o acuză cu nu a suprimat conţinuturile "ilegale".
Moscova i-a acordat platformei Twitter o lună pentru a se conforma, sub pedeapsa blocării complete, şi mai mulţi responsabili au perceput aceasta ca o atenţionare inclusiv la adresa Facebook şi YouTube, care ar putea fi următoarele pe listă. Autorităţile ruse au denunţat în special difuzarea de conţinuturi de susţinere pentru opozantul Aleksei Navalnîi, întemniţat după ce fusese otrăvit.
"Aş vrea să sper că nu va trebui să ajungem acolo şi că se vor găsi soluţii pentru a rezolva conflictul", a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, pentru publicaţia Argumentî i Faktî. "Nimeni nu vrea o interzicere totală (a reţelelor sociale), ar fi lipsit de sens să se pledeze în favoarea acestui lucru. Însă noi trebuie să obligăm aceste companii să respecte regulile noastre", a continuat el.
Peskov a estimat că "niciun stat care se respectă nu ar lăsa o companie să-i impună condiţiile sale".
Twitter este acuzat de Moscova în special că nu a suprimat conţinuturile incitante ale minorilor la suicid, cele care conţin pornografie infantilă sau informaţii cu privire la utilizarea drogurilor.
Platforma americană a respins acuzaţiile ruse, declarându-se "foarte îngrijorată de tentativele de a bloca şi a strangula conversaţia publică online".
Dincolo de acest episod, responsabilii ruşi şi preşedintele Vladimir Putin însuşi au denunţat de mai multe ori în ultimele luni "samavolnicia" marilor reţele sociale.