Gheorghiu susține că nu există nici o legătură între modificări și relația cu patronul sucevean, schimbarea legii fiind menită ”să protejeze patrimoniul, dar și să asigure cetățenilor un set de reguli coerente”.
Conform modificărilor propuse de Gheorghiu, pentru avizarea proiectelor imobiliare din zonele protejate nu ar mai fi necesar avizul Comisiilor Zonale de Monumente Istorice, ci al unui expert atestat, scrie g4media.ro.
Modificarea a fost criticată de reprezentanți ai unor autorități locale și arhitecți.
Conform celei mai recente declarații de avere a ministrului Gheorghiu, acesta îi datorează din 2012 suma de 35.000 de euro unui om de afaceri pe nume Viorel Nuțu. Termenul scadent pentru plata banilor este 2022.
Cei doi au fost asociați, până în anul 2012, în societatea B.G. Media SRL Suceava, firmă care administrează activitatea unui post local de televiziune.
În prezent, Gheorghiu este unic asociat la B.G. Media SRL. Cei 35.000 de euro reprezintă ”doar un împrumut pe o perioadă de 10 ani, care va ajunge la termen anul viitor. Contractul de împrumut a fost realizat la un cabinet notarial, cu termenele anuale de plată onorate, cu clauze bine stabilite”, a transmis ministrul pentru G4Media.
Conform datelor oficiale, în urma tranzacției, Gheorghiu a preluat o afacere care a avut profit în șapte ani și pierderi în doi ani, anul pandemiei (2020) aducând societății cea mai mare cifră de afaceri și cel mai mare profit net din existența sa: 1,2 milioane de lei, respectiv 427.000 lei.
Viorel Nuțu (62 de ani) este patronul firmei General Construct SRL Suceava, una dintre cele mai importante din breasla constructorilor din județ și din Moldova.
Anul trecut, firma a avut o cifră de afaceri de 132 de milioane de lei, profit net de 4,6 milioane lei și 354 de angajați. Tot în 2020, Libertatea a scris că General Construct era una dintre firmele de casă la Spitalul Județean de Urgență Suceava, instituție subordonată Consiliului Județean condus de liberalul Gheorghe Flutur.
Societatea lui Nuțu este angajată să ridice/repare imobile în cadrul unor contracte atribuite de autorități publice sau entități private.
Nuțu își rotunjește veniturile din investiții în proiecte imobiliare proprii, presa locală și națională enumerând, în acest sens, blocuri în municipiul Iași, un cartier de vile în Ipotești-Suceava, un ansamblu rezidențial în centrul municipiului Suceava (cel mai mare proiect imobiliar din ultimii 10 ani din localitate, conform presei de specialitate) și un bloc cu 10 etaje în Cluj-Napoca, ultimul fiind vândut unui antreprenor local după obținerea Planului Urbanistic Zonal.
În ambele situații, activitatea firmei General Construct poate depinde, în cazul în care terenul se află într-o arie protejată, de eliberarea avizelor de către Comisia Zonală de Monumente Istorice, așa cum s-a întâmplat în cadrul proiectului din Cluj-Napoca, avizat favorabil de această instituție în anul 2018. Nuțu este și patronul unei agenții imobiliare care a înregistrat, în 2020, o cifră de afaceri de peste 29 de milioane de lei.
„Nu există niciun conflict de interese. Mă intrigă însă cum apar astfel de afirmații cu iz de scandal exact atunci când este în dezbatere publică un proiect care deranjează grupurile de interese din zona de patrimoniu. Înseamnă că am deranjat puternic anumite cercuri de interese, dar nu mă las intimidat pentru că nu exista nicio legătură de cauzalitate. (…) Desigur, speculații vor exista întotdeauna, dar este datoria mea să rămân corect și transparent în activitatea mea, deoarece mi-am luat un angajament față de toți românii” - Ministrul Bogdan Gheorghiu, pentru G4Media
Conform unui proiect al ministrului Culturii aflat în dezbatere publică până pe 30 august, acest aviz nu ar mai fi eliberat în viitor de Comisiile Zonale și Naționale pentru Monumente Istorice, ci de un expert atestat de Direcțiile de Cultură Județene. În Comisii sunt membri cu experiență, activitatea este transparentă și există situații în care avizarea proiectelor este amânată până la îndeplinirea unor condiții impuse de reglementările în vigoare.
Mai mulți arhitecți sau reprezentanți ai autorităților publice au criticat introducerea acestei modificări. Astfel, primarul general al Bucureștiului, Nicușor Dan, a declarat că „A fost câștig când în lege s-a introdus un filtru suplimentar, obligativitatea ca proiectele să fie discutate în Comisia Națională/Comisiile Zonale înainte de avizare pentru că există directori ai Direcțiilor de cultură care au acționat flagrant împotriva patrimoniului construit pe care ar fi trebuit să-l apere, cel din București este unul dintre ei, și ar fi păcat ca această prevedere să nu rămână în lege.”
La rândul său, directorul-adjunct al Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, Edmond Niculușcă, a afirmat că impunerea acesei modificări ar da ”mână liberă pentru rechinii imobiliari, o calamitate pentru țesutul construit istoric (…) Vor putea să dărâme mai ușor imobile monument istoric și vor putea să autorizeze fără probleme ansambluri care distrug coerența și calitatea arhitecturală a zonelor construite protejate.”
Criticile nu l-au afectat, însă, pe ministrul Gheorghiu care a reacționat și, într-un comunicat de presă, și-a apărat proiectul, susținând că ”Scopul Ministerului Culturii este să protejeze patrimoniul, dar și să asigure cetățenilor un set de reguli coerente, fără piedici și termene aberante.
Trebuie eliminată practica de «alergat după ștampilă», iar profesioniștii trebuie să conștientizeze responsabilitatea atestării pe care o obțin, care poate, în egală măsură, fi retrasă în cazul nerespectării procedurii legale.
Modelul propus este preluat din legislația franceză, unde ştim că nu se practică politica dezvoltatorilor imobiliari în detrimentul patrimoniului. Este un proiect de lege incomod pentru grupurile de interese din acest domeniu.
Nu vreau să cred că cei care folosesc termeni de tipul «mafia imobiliară» sunt de fapt apărătorii mafiei avizelor. Este uşor să aruncăm cu astfel de termeni, dar propun să ne rezumăm strict la prevederile din acest text şi vom observa că sunt în interesul real al patrimoniului cultural din România şi al românilor.”
El a reiterat punctul acesta de vedere pentru G4Media, spunând că ”Rămâne primordial interesul cetățeanului, mai exact ușurarea procesului birocratic, restul rămânând la nivel de speculații.
Repet îndemnul de a citi cu atenție măsurile propuse și aștept cu toată deschiderea propuneri.
Proiectul de Ordonanță pentru modificarea și completarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice este în dezbatere publică și oricine poate face propuneri. Este un proiect pentru toți românii.”
Conform modificărilor propuse de Gheorghiu, pentru avizarea proiectelor imobiliare din zonele protejate nu ar mai fi necesar avizul Comisiilor Zonale de Monumente Istorice, ci al unui expert atestat, scrie g4media.ro.
Modificarea a fost criticată de reprezentanți ai unor autorități locale și arhitecți.
Conform celei mai recente declarații de avere a ministrului Gheorghiu, acesta îi datorează din 2012 suma de 35.000 de euro unui om de afaceri pe nume Viorel Nuțu. Termenul scadent pentru plata banilor este 2022.
În prezent, Gheorghiu este unic asociat la B.G. Media SRL. Cei 35.000 de euro reprezintă ”doar un împrumut pe o perioadă de 10 ani, care va ajunge la termen anul viitor. Contractul de împrumut a fost realizat la un cabinet notarial, cu termenele anuale de plată onorate, cu clauze bine stabilite”, a transmis ministrul pentru G4Media.
Conform datelor oficiale, în urma tranzacției, Gheorghiu a preluat o afacere care a avut profit în șapte ani și pierderi în doi ani, anul pandemiei (2020) aducând societății cea mai mare cifră de afaceri și cel mai mare profit net din existența sa: 1,2 milioane de lei, respectiv 427.000 lei.
Viorel Nuțu (62 de ani) este patronul firmei General Construct SRL Suceava, una dintre cele mai importante din breasla constructorilor din județ și din Moldova.
Anul trecut, firma a avut o cifră de afaceri de 132 de milioane de lei, profit net de 4,6 milioane lei și 354 de angajați. Tot în 2020, Libertatea a scris că General Construct era una dintre firmele de casă la Spitalul Județean de Urgență Suceava, instituție subordonată Consiliului Județean condus de liberalul Gheorghe Flutur.
Societatea lui Nuțu este angajată să ridice/repare imobile în cadrul unor contracte atribuite de autorități publice sau entități private.
Nuțu își rotunjește veniturile din investiții în proiecte imobiliare proprii, presa locală și națională enumerând, în acest sens, blocuri în municipiul Iași, un cartier de vile în Ipotești-Suceava, un ansamblu rezidențial în centrul municipiului Suceava (cel mai mare proiect imobiliar din ultimii 10 ani din localitate, conform presei de specialitate) și un bloc cu 10 etaje în Cluj-Napoca, ultimul fiind vândut unui antreprenor local după obținerea Planului Urbanistic Zonal.
În ambele situații, activitatea firmei General Construct poate depinde, în cazul în care terenul se află într-o arie protejată, de eliberarea avizelor de către Comisia Zonală de Monumente Istorice, așa cum s-a întâmplat în cadrul proiectului din Cluj-Napoca, avizat favorabil de această instituție în anul 2018. Nuțu este și patronul unei agenții imobiliare care a înregistrat, în 2020, o cifră de afaceri de peste 29 de milioane de lei.
„Nu există niciun conflict de interese. Mă intrigă însă cum apar astfel de afirmații cu iz de scandal exact atunci când este în dezbatere publică un proiect care deranjează grupurile de interese din zona de patrimoniu. Înseamnă că am deranjat puternic anumite cercuri de interese, dar nu mă las intimidat pentru că nu exista nicio legătură de cauzalitate. (…) Desigur, speculații vor exista întotdeauna, dar este datoria mea să rămân corect și transparent în activitatea mea, deoarece mi-am luat un angajament față de toți românii” - Ministrul Bogdan Gheorghiu, pentru G4Media
Conform unui proiect al ministrului Culturii aflat în dezbatere publică până pe 30 august, acest aviz nu ar mai fi eliberat în viitor de Comisiile Zonale și Naționale pentru Monumente Istorice, ci de un expert atestat de Direcțiile de Cultură Județene. În Comisii sunt membri cu experiență, activitatea este transparentă și există situații în care avizarea proiectelor este amânată până la îndeplinirea unor condiții impuse de reglementările în vigoare.
Mai mulți arhitecți sau reprezentanți ai autorităților publice au criticat introducerea acestei modificări. Astfel, primarul general al Bucureștiului, Nicușor Dan, a declarat că „A fost câștig când în lege s-a introdus un filtru suplimentar, obligativitatea ca proiectele să fie discutate în Comisia Națională/Comisiile Zonale înainte de avizare pentru că există directori ai Direcțiilor de cultură care au acționat flagrant împotriva patrimoniului construit pe care ar fi trebuit să-l apere, cel din București este unul dintre ei, și ar fi păcat ca această prevedere să nu rămână în lege.”
La rândul său, directorul-adjunct al Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, Edmond Niculușcă, a afirmat că impunerea acesei modificări ar da ”mână liberă pentru rechinii imobiliari, o calamitate pentru țesutul construit istoric (…) Vor putea să dărâme mai ușor imobile monument istoric și vor putea să autorizeze fără probleme ansambluri care distrug coerența și calitatea arhitecturală a zonelor construite protejate.”
Criticile nu l-au afectat, însă, pe ministrul Gheorghiu care a reacționat și, într-un comunicat de presă, și-a apărat proiectul, susținând că ”Scopul Ministerului Culturii este să protejeze patrimoniul, dar și să asigure cetățenilor un set de reguli coerente, fără piedici și termene aberante.
Trebuie eliminată practica de «alergat după ștampilă», iar profesioniștii trebuie să conștientizeze responsabilitatea atestării pe care o obțin, care poate, în egală măsură, fi retrasă în cazul nerespectării procedurii legale.
Modelul propus este preluat din legislația franceză, unde ştim că nu se practică politica dezvoltatorilor imobiliari în detrimentul patrimoniului. Este un proiect de lege incomod pentru grupurile de interese din acest domeniu.
Nu vreau să cred că cei care folosesc termeni de tipul «mafia imobiliară» sunt de fapt apărătorii mafiei avizelor. Este uşor să aruncăm cu astfel de termeni, dar propun să ne rezumăm strict la prevederile din acest text şi vom observa că sunt în interesul real al patrimoniului cultural din România şi al românilor.”
El a reiterat punctul acesta de vedere pentru G4Media, spunând că ”Rămâne primordial interesul cetățeanului, mai exact ușurarea procesului birocratic, restul rămânând la nivel de speculații.
Repet îndemnul de a citi cu atenție măsurile propuse și aștept cu toată deschiderea propuneri.
Proiectul de Ordonanță pentru modificarea și completarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice este în dezbatere publică și oricine poate face propuneri. Este un proiect pentru toți românii.”
