Anul acesta se împlinesc 150 de ani de la „Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni” și de la „Primul Congres al Studenților Români de Pretutindeni”, evenimente ce au avut loc la Mănăstirea Putna, în zilele de 15 și 16 august 1871.
Patriarhul a fost întâmpinat pe aeroportul „Sfântul Ştefan cel Mare” din Suceava, după care a fost condus la Mănăstirea Putna.
În biserica Mănăstirii a fost oficiată o slujbă de mulţumire, în continuarea căreia Arhiepiscopul Calinic al Sucevei şi Rădăuţilor a rostit un cuvânt de bun venit.
Ierarhul a spus că Patriarhul Daniel a avut un cuvânt hotărâtor în canonizarea Sfântului Domnitor Ștefan cel Mare și și-a exprimat dorința ca în Bucovina de azi și nu numai „dorim ca unitatea de neam și unitatea de credință să fie la ele acasă” .
La rândul său, Patriarhul a vorbit despre o binecuvântată coincidenţă în ceea ce priveşte evenimentele aniversare:
„Coincidenţa este evidentă. În 1871 Adunarea de la Putna şi Congresul studenţilor au avut loc într-un week-end. Au început sâmbătă, în 14 august 1871, au continuat duminică şi s-au terminat în 16 august 1871. Această binecuvântată coincidenţă ne arată că Dumnezeu lucrează în mod surprinzător, face minuni pentru a arăta iubirea Sa faţă de cei care răspund cu iubire chemării Sale.”
Șapte ierarhi participă alături de părintele patriarh la hramul Mănăstirii Putna din acest an: Părintele Mitropolit Teofan al Moldovei și Bucovinei, Părinte Arhiepiscop Calinic al Sucevei și Rădăuților, Părintele Arhiepiscop Ioachim al Romanului și Bacăului, Preasfințitul Părinte Ignatie al Hușilor, Preasfințitul Părinte Veniamin al Basarabiei de Sud, Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul și Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul.
Luni, tot la Putna, Patriarhul Daniel va participa, alături de Președintele Academiei, Ioan-Aurel Pop, și la Congresul Studențesc Aniversar organizat de studenții români din țară și diaspora cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni.
Congresul și hramul mănăstirii fac parte din seria de manifestări „Serbarea de la Putna – 2021. Continuitatea unui ideal”, care marchează 150 de ani de la prima Serbare a Românilor de Pretutindeni, orgnizată la Mănăstirea Putna în 1871 de poetul național Mihai Eminescu și generația sa.
Evenimentul de acum 150 de ani a definit prima dată idealul de unitate națională care s-a realizat în 1918.
Mănăstirea Putna și mormântul Sfântului Ștefan cel Mare au fost identificate de Mihai Eminescu și studenții epocii ca „altar al conștiinței naționale”, deoarece voievodul a fost primul care a realizat o formă de unitate românească, prin autoritatea exercitată nu doar în Moldova, ci și în Tara Românească și asupra românilor din Transilvania.