Permanența Consiliului eparhial Suceava a aprobat miercuri, 26 ianuarie, înființarea Mănăstirii „Duminica Tuturor Sfinților” Părhăuți, din comuna Todirești, județul Suceava. Obștea se va închega în jurul unei biserici construite în epoca Sfântului Domnitor Ștefan cel Mare și sfințită, ca și Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou” de la Suceava, cu exact cinci secole în urmă.
Biserica „Duminica Tuturor Sfinților” a fost ctitorită în 1522 de marele logofăt Gavril Trotușan în satul Părhăuți, situat la aproximativ 15 kilometri nord‑vest de Suceava. Aceasta a fost inclusă pe lista monumentelor istorice din județul Suceava în 2015.
„Suntem încredințați că prezența unei obști monahale bine închegate va duce la inițierea unor acțiuni de conservare și restaurare a patrimoniului cultural și mai ales va fi un reper în formarea culturală și duhovnicească a localnicilor, a pelerinilor”, a arătat arhid. Vasile Demciuc, consilier eparhial.
Biserica este individualizată prin arhitectura sa: nu are abside laterale și nici turle. Intrarea se face prin pridvorul deschis cu două arcade, deasupra căruia este o clopotniță cu alte două arcade. Pictura bisericii este cea originală, realizată în jurul anului 1530 și are o iconografie similară celei de la Catedrala „Sfântul Ioan cel Nou” de la Suceava. De altfel, cele două sfinte lăcașuri au fost sfințite în același an.
Logofătul Gavril Trotușan a construit biserica pentru a fi necropolă de familie. În pronaos este un mormânt din a cărui inscripție istoricii au concluzionat că ar aparține tatălui demnitarului, Anjinco Vameșul, originar de pe Valea Trotușului, despre care se crede că a luptat alături de Sfântul Domnitor Ștefan cel Mare la Războieni, în 1476. Despre bunicul logofătului, istoricul Nicolae Iorga spunea că a ctitorit o biserică la Borzești.
Din inscripțiile existente în biserica de la Părhăuți rezultă că Gavril Trotușan făcuse mari danii la Mănăstirea Pantocrator din Muntele Athos.
Biserica „Duminica Tuturor Sfinților” a fost ctitorită în 1522 de marele logofăt Gavril Trotușan în satul Părhăuți, situat la aproximativ 15 kilometri nord‑vest de Suceava. Aceasta a fost inclusă pe lista monumentelor istorice din județul Suceava în 2015.
„Suntem încredințați că prezența unei obști monahale bine închegate va duce la inițierea unor acțiuni de conservare și restaurare a patrimoniului cultural și mai ales va fi un reper în formarea culturală și duhovnicească a localnicilor, a pelerinilor”, a arătat arhid. Vasile Demciuc, consilier eparhial.
Biserica este individualizată prin arhitectura sa: nu are abside laterale și nici turle. Intrarea se face prin pridvorul deschis cu două arcade, deasupra căruia este o clopotniță cu alte două arcade. Pictura bisericii este cea originală, realizată în jurul anului 1530 și are o iconografie similară celei de la Catedrala „Sfântul Ioan cel Nou” de la Suceava. De altfel, cele două sfinte lăcașuri au fost sfințite în același an.
Logofătul Gavril Trotușan a construit biserica pentru a fi necropolă de familie. În pronaos este un mormânt din a cărui inscripție istoricii au concluzionat că ar aparține tatălui demnitarului, Anjinco Vameșul, originar de pe Valea Trotușului, despre care se crede că a luptat alături de Sfântul Domnitor Ștefan cel Mare la Războieni, în 1476. Despre bunicul logofătului, istoricul Nicolae Iorga spunea că a ctitorit o biserică la Borzești.
Din inscripțiile existente în biserica de la Părhăuți rezultă că Gavril Trotușan făcuse mari danii la Mănăstirea Pantocrator din Muntele Athos.