Fermierul sucevean Marius Irimiţă a luat fonduri europene pentru silozuri şi acum vrea să investească într-o fermă de vaci, cu abator şi carmangerie. „Nu mai e rentabil să faci doar siloz fără să faci şi procesare.“

Marius Irimiţă a intrat în agro­business în urmă cu mai bine de un deceniu, iar acum trei ani şi-a făcut un spaţiu de depozitare a cerealelor în judeţul Suceava, o investiţie de 1,1 mi­l. euro, cu cofinanţare europeană. În prezent, se gândeşte să investească într-o fermă de vaci, cu abator şi carmangerie şi o fabrică de biogaz.

„În contextual actual nu mai poţi să faci un siloz doar pentru a depozita şi a vinde la preţuri mai bune. Trebuie să ai o viziune pe termen lung şi teren. Noi am început cu construcţia de silozuri, iar următorul pas este să facem o fermă de vaci şi o fabrică de biogaz. Nu mai e rentabil să faci doar siloz fără să faci şi procesare. În 2010, când am început, ştiam ce vreau să fac, să transform ce stochez în silozuri în carne“, a spus Marius Irimiţă, care deţine firma Irimiţă Vasile Marius II. El men­ţionează că în judeţul Suceava în ultimii zece ani s-au făcut investiţii masive în silozuri şi sunt capacităţi noi de depozitare de zeci de mii de tone acum şi încă mai sunt proiecte de investiţii în derulare cu cofi­nan­ţare europeană. Astfel, se lucrează tot terenul arabil disponibil în zonă şi concurenţa este mare, motiv pentru care dacă ai spaţii de depozitare poţi stoca şi procesa când vrei, cea din urmă devenind o necesitate.

„Fondurile europene sunt o soluţie pentru investiţii, dar eu am avut şi o bancă în spate, Banca Transilvania, fără de care nu puteam să fac nimic“.

Marius Irimiţă nu consideră că statul ar trebui să se implice în dezvoltarea spaţiilor de depozitare, susţinând că privatul, în nordul ţării, şi-a făcut treaba, dar trebuie „să se concentreze pe construcţia de mici făbricuţe, pe încurajarea producţiei. Avem nevoie de businessuri integrate“.

Pe lângă ferma de vaci pe care o va face, el susţine că va realiza şi un abator, iar apoi va deschide o carmangerie. „Testăm piaţa din zonă şi apoi vrem să mergem în alte oraşe din ţară, sunt şanse mari să ajungem la cât mai mulţi consumatori. Eu am studii economice şi am lucrat în domeniu. Am avut răbdare şi am investit doar după ce am ştiut ce vreau“.

Fermierul a mai spus că dăcă românii nu trec la procesare, nu au nicio şansă să vândă marfa preponderent în UE, pentru că „în Munchen, de exemplu sunt carmangerii peste tot, cu abator şi fermă în spate, dar la noi nu există“.

Cum se vede războiul din Ucraina de la graniţă?

„Nu ştiu dacă vor putea însămânţa culturile de primăvară. Dacă Ucraina nu produce anul acesta, România nu are nicio problemă, dar noi nu putem suplini Ucraina. Ar trebui să cultivăm de cinci ori mai mult teren ca să facem faţă“, a spus Irimiţă.