Judecătoarea D.M.T. acuză lipsa de transparență cu care s-au luat hotărârile de eliberare din functie, „in contextul in care, eu personal, am fost sunată abia a doua zi de la CSM ca sa mi se comunice solutia telefonic”.
„Desi ordinea de zi trebuia publicată cu 3 zile inainte, s-a publicat cu doar 1 zi. Pe ordinea de zi nu aparea eliberarea din functie, ci aparea doar “situatia unor judecatori stagiari”. In data de 6, cand s-a dat aceasta hotarare am participat la adunarea generala la ora 15.00 pentru ca anterior nimeni nu comunicase posibilitatea ca in ziua respectiva sa fiu eliberata din functie. La ora 18, in aceeasi zi am aflat ca am fost eliberata din functie. Fara ca, in prealabil, sa fiu intrebata de ce, avand in vedere ca am un proces pe rol legat de Hotararea CSM-ului cu privire la stabilirea unei alte zile decat ziua de sambata, proces in care am primit termen abia in 17 iunie 2022, contestatia fiind depusa in 23 12 2021. Deci era clar pentru CSM de ce am absentat si puteau sa imi acorde macar dreptul la aparare. In data de 7 am fost sunata de catre o doamna judecator din cadrul CSM care m-a intrebat daca stiu ca am fost eliberata din functie ieri, data de 6.
Nici eu si cred ca nici colega mea (a doua eliberată din funcție pentru absență – n.red) nu a avut dreptul sa isi exprime un punct de vedere legat de lipsa nejustificata. Mai mult instanta la care functionam a intrebat departamentul de resurse umane care este situatia mea. Departamentul a confirmat ca imi mentin calitatea de judecator stagiar si mi s-a deschis un complet nou la instanta. Completul este blocat la acest moment deoarece Colegiul de Conducere din cadrul instantei mi-a sugerat sa atac aceasta hotarare pentru ca s-a incalcat flagrant dreptul la aparare. Oricum, ramane sa imi exercit acest drept in instanta. Dar pana la o solutie, ramane aceasta hotarare in vigoare, valabila si astfel intr-o singura ora poti demite un om fara ca macar sa ii ceri opinia. Desi acel om a sunat de cateva ori la CSM si i s-a spus ca absenta de la doua sesiuni consecutive duce la incetarea calitatii”, a declarat, pentru clujust.ro, judecătoarea eliberată din funcție.
În Hotărârea CSM nr. 182/2021 se arată următoarele:
„La data de 03.06.2021 a fost înregistrată la Consiliului Superior al Magistraturii solicitarea doamnei juclecător stagiar Ț.D.M. de la Judecătoria Suceava, având ca obiect stabilirea datelor de examen intr-o altă zi decât sâmbăta, întrucât doctrina confesiunii sale religioase nu permite prezentarea la un examen în ziua de sămbătă.
În sustinerea solicitării, doamna judecător stagiar a invocat prevederile art. 29 din Constitutia Romăniei, art. 10 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 9 din Conventia europeană a drepturilor omului, precum şi Hotărârea Curtii Europene a Drepturilor Omului, pronuntată în cauza Bayatyan impotriva Armeniei.
Plenul constată că, în cadrul unui astfel de examen, ce se desfăşoară o singură dată pe an şi implică o perioadă de desfăşurare in timp considerabilă, plecând de la numărul mare al candidatilor, pot apărea tot felul de situatii de ordin religios sau de orice altă natură care pot determina pe unii candidati să solicite modificarea calendarului de examen, iar, în măsura în care asemenea solicitări ar fi admise, pe lângă faptul că ar conduce la nesocotirea dispoziţiilor legale şi regulamentare incidente în materia examenului de capacitate, ar fi perturbată în mod grav organizarea şi desfăşurarea acestuia. Astfel, se pot ivi situaţii în care candidaţii la un astfel de examen, care împărtăşesc convingeri religioase diferite, să invoce imposibilitatea de susţinere a unei probe în diferite zile ale săptămânii sau chiar in fiecare a zi a săptămânii, ceea ar conduce la un adevărat blocaj.
Totodată, se reţine că ipoteza admiterii cererii petentei, de eliminare a zilelor de sâmbătă pentru susţinerea probelor, ar putea conduce la ivirea aceleiaşi situaţii din partea unor alţi candidaţi ce împărtăşesc o altă credinţă religioasă, ceea ce ar conduce la o discriminare pozitivă prin raportare la alte persoane.
In acelaşi sens, Plenul reţine şi Hotărărea nr. 878/16.12.2020 a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, adoptată într-o situaţie similară, potrivit căreia respingerea solicitării de reprogramare a uneia dintre probele unui concurs asemănător nu întruneşte elementele constitutive ale unei fapte de discriminare, existând o justificare obiectivă a refuzului, având în vedere anvergura concursului, precum şi costurile considerabile generate de organizarea acestuia, astfel încât sarcina organizatorului, de a reprograma unele dintre probe ar fi disproporţionată în raport cu resursele şi logistica implicate în organizarea şi desfăşurarea unui astfel de examen.”
În sustinerea solicitării, doamna judecător stagiar a invocat prevederile art. 29 din Constitutia Romăniei, art. 10 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 9 din Conventia europeană a drepturilor omului, precum şi Hotărârea Curtii Europene a Drepturilor Omului, pronuntată în cauza Bayatyan impotriva Armeniei.
Plenul constată că, în cadrul unui astfel de examen, ce se desfăşoară o singură dată pe an şi implică o perioadă de desfăşurare in timp considerabilă, plecând de la numărul mare al candidatilor, pot apărea tot felul de situatii de ordin religios sau de orice altă natură care pot determina pe unii candidati să solicite modificarea calendarului de examen, iar, în măsura în care asemenea solicitări ar fi admise, pe lângă faptul că ar conduce la nesocotirea dispoziţiilor legale şi regulamentare incidente în materia examenului de capacitate, ar fi perturbată în mod grav organizarea şi desfăşurarea acestuia. Astfel, se pot ivi situaţii în care candidaţii la un astfel de examen, care împărtăşesc convingeri religioase diferite, să invoce imposibilitatea de susţinere a unei probe în diferite zile ale săptămânii sau chiar in fiecare a zi a săptămânii, ceea ar conduce la un adevărat blocaj.
Totodată, se reţine că ipoteza admiterii cererii petentei, de eliminare a zilelor de sâmbătă pentru susţinerea probelor, ar putea conduce la ivirea aceleiaşi situaţii din partea unor alţi candidaţi ce împărtăşesc o altă credinţă religioasă, ceea ce ar conduce la o discriminare pozitivă prin raportare la alte persoane.
In acelaşi sens, Plenul reţine şi Hotărărea nr. 878/16.12.2020 a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, adoptată într-o situaţie similară, potrivit căreia respingerea solicitării de reprogramare a uneia dintre probele unui concurs asemănător nu întruneşte elementele constitutive ale unei fapte de discriminare, existând o justificare obiectivă a refuzului, având în vedere anvergura concursului, precum şi costurile considerabile generate de organizarea acestuia, astfel încât sarcina organizatorului, de a reprograma unele dintre probe ar fi disproporţionată în raport cu resursele şi logistica implicate în organizarea şi desfăşurarea unui astfel de examen.”
