Nici România nu stă mai bine în ceea ce privește excesul ponderal la copii: obezitatea de cauză neendocrină rămâne pe locul 2 în topul afecțiunilor cronice, iar dinamica prevalenței acesteia prezintă valori crescătoare, de la preșcolari pană la elevi de liceu, cu o incidență mai crescută a obezității la copiii de sex feminin și la cei din mediul urban. Aceste tendințe îngrijorătoare reflectă atât lipsa de educație nutrițională a părinților și a copiilor, gradul ridicat de urbanizare și digitalizare, care predispune la sedentarism, precum și marketingul agresiv la anumite produse alimentare și băuturi nesănătoase.
Obezitatea la copil nu reprezintă doar o problemă de aspect fizic. Excesul ponderal al copilului persistă frecvent până la vârsta adultă, cu o rată de până la 80%. Astfel, implicațiile fizio-patogenice și metabolice ale obezității sunt de durată și determină apariția altor afecțiuni cronice, cu costuri ridicate pentru societate, cum ar fi: boli cardiovasculare, creșterea rezistenței la insulină și apariția diabetului zaharat de tip 2, dislipidemie, steatoză hepatică, anomalii menstruale, afecțiuni ale pielii, sindrom de apnee în somn și probleme ortopedice .
Pe parcursul a 6 săptămâni, studenții au evaluat 418 elevi cu vârste cuprinse între 7 – 15 ani, cu o pondere ușor mai ridicată a fetelor (50,24%) comparativ cu numărul de băieți (49,76%). În urma evaluării clinice nutriționale, s-a constatat că 46% dintre elevi au exces ponderal. Mai exact, 102 elevi sunt supraponderali (24%), 91 elevi prezintă obezitate (22%), 10 elevi (2%) sunt subponderali și doar 215 elevi (52%) sunt normoponderali.
În ceea ce privește vârsta și statusul ponderal, s-a observat o corelație semnificativă statistic (negativă) în cazul fetelor, ceea ce indică faptul că statusul ponderal scade invers proporțional cu vârsta, și o corelație (pozitivă) între vârstă și status ponderal în cazul băieților, ceea ce indică faptul că statusul ponderal crește proporțional cu vârsta.
În cadrul acestei campanii, studenții de la specializarea Nutriție și Dietetică, împreună cu specialiștii în domeniu, dietetician Bălănucă Daniela și nutriționist Chauciuc Carmen, au observat factorii implicaţi în obezitatea infantilă (genetici, de nutriţie, psihologici, endocrini și sedentarismul) şi au contribuit la prevenţie, prin informarea corectă a elevilor și a părinţilor acestora în ceea ce priveşte implicaţiile obezităţii infantile pe termen lung.
Prevenția este unanim recunoscută ca fiind opțiunea cea mai bună de combatere a supraponderalității și obezității, iar datele de supraveghere nutrițională sunt esențiale pentru proiectarea, implementarea și evaluarea în mod eficient a politicilor și strategiilor de contracarare a acestui fenomen. În același timp, familia are un rol important în ceea ce privește comportamentul alimentar al copilului.
Societatea trebuie să se concentreze asupra factorilor determinanți, iar părinții trebuie să înțeleagă pericolul pe care obezitatea îl reprezintă pentru copii, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Intervențiile trebuie să se axeze asupra tuturor determinanților și trebuie personalizate pentru fiecare copil în parte, astfel încât rata obezității să scadă și să conducă la o societate sănătoasă.
