O nouă dovadă de management dezastruos făcut de ANCCSR. „Dansul la bară”, devine act de cultură la Suceava, cu binecuvântarea primarului Ion Lungu. Jaful patrimoniului continua sub diferite forme (schimbarea destinației, concesiuni pe zeci de ani, înstrăinari), fiindcă instituțiile statului încă meditează. Actul prin care patrimoniul UGSR a fost preluat de Victor Ciorbea &Co după 1990, declarat fals de instanță.
De ani de zile atragem atenția asupra situației dezastruase în care se află o mare parte din patrimoniul Uniunii Generale a Sindicatelor din România (UGSR). Preluat ilegal imediat după Revoluția din 1989 de către noile confederații sindicale apărute, o mare parte din activele sale au fost înstrăinate, sunt astăzi ruine sau sunt utilizate în alte scopuri decât cele pentru care au fost construite.
Un nou exemplu, care demonstrează ceea ce Confederația Generală a Muncii-Uniunea Generală a Sindicatelor (CGM-UGSR) reclamă de ani de zile fără însă ca instituții statului să iasă din starea de indiferență în care se complac, vine de la Suceava. Aici, primăria orașului a autorizat funcționarea unui club de noapte la subsolul Casei de Cultură a Sindicatelor din oraș.
Deși primarul orașului Suceava, Ion Lungu, consideră că “dansul la bară” al stripteuzelor este o manifestare culturală, îi atragem atenția că acesta nu este un act cultural. În schimb, autorizarea unui club de noapte în incinta Casei de Cultură a Sindicatelor este o denaturare grosolană a scopului pentru care ea a fost înființată.
Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava este gestionată de zeci de ani de zile de Asociația Națională a Caselor de Cultură a Sindicatelor din România, fără ca aceasta să dețină un act de proprietate care să-i confere acest drept. În spatele acestei asociații stau aceleaşi sindicate care au devalizat patrimoniul UGSR, și anume CSDR, Cartel Alfa, CNSLR - Frăția și BNS, după ce cu documente false s-au autodeclarat proprietarii patrimoniului și asta în condițiile în care UGSR nu s-a desființat niciodată.
Conform documentelor (anexă), Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava a fost înfiinţată în baza Hotărârii Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România din 21 iulie 1966. Documentul, semnat de preşedintele Consiliului de Miniştri de la acea dată, Ion Gheorghe Maurer, precizează că finanţarea lucrărilor a fost făcută din fondurile UGSR, aceasta fiind şi proprietarul clădirii. De asemenea, terenul în suprafaţă de 2.200 de metri pătraţi se transmitea pe perioadă nedeterminată în folosinţa gratuită a UGSR.
Povestea unei hoții
Conform documentelor existente care atesta ca UGSR este în viață, (Ordonanța DNA), proprietarii Casei de Cultură a Sindicatelor din Suceava nu sunt în nici un caz sindicatele apărute după 1990. Recent, Judecătoria Sectorului 1 din București a decis desființarea documentului prin care imensul patrimoniu sindical constituit începând cu anul 1906 din cotizațiile sindicaliștilor a fost acaparat de confederațiile sindicale apărute după 1990, el fiind declarat fals. Este vorba despre procesul-verbal încheiat la data de 4.07.1990 prin falsificarea semnăturii preşedintelui Comitetului Naţional Provizoriu de Organizare a Sindicatelor Libere din România (CNPOSLR) de la acea dată. Acest document, declarat acum de instanța de fond ca fiind un fals, a stat ulterior la baza încheierii documentul „Tranzacţie Generală” din data de 7.11.1991 care fost folosit de preşedinţii CNSLR Frăţia - Victor Ciorbea, CNS Cartel ALFA - Bogdan Hossu şi CSI Frăţia - Miron Mitrea la constituirea şi înmatricularea societăţii SIND România, care a preluat abuziv baza turistică a UGSR, și a Asociația Națională Națională a Caselor de Cultură a Sindicatelor din România, care a reunite zecile de case de cultură ale sindicatelor ce funcționau pe tot teritoriul țării în 1989.
Distrugerea Casei de Cultură a Sindicatelor din Suceava este încă un caz dintr-un șir lung de exemple prin care clădirile au ajuns într-o stare deplorabilă. La acestea trebuie să le mai adăugăm și pe cele care au fost preluate de către primării din cauza datoriilor pe care le înregistrau. Așa au dispărut din patrimoniul UGSR casele de cultură din Târgu Jiu, Suceava, Rovinari, Orșova, Baia Mare, Focșani etc.
Îi atragem totuși atenția premarului orasului Suceava, Ion Lungu, că o asociere cu cei care astăzi administrează Casa de Cultură a Sindicatelor este un act fără valoare juridică în condițiile în care aceștia nu sunt proprietarii ei. Continuatorul și moștenitorul activelor și pasivelor UGSR este Confederația Generală a Muncii-Uniunea Generală a Sindicatelor (CGM-UGSR), chiar dacă până acum am fost împiedicați să ne exercităm atât dreptul de reprezentare a membrilor (prin decizii date de judecatori capacitați), cât și de proprietar. Suntem deciși să continuă acțiunile de recuperare a ceea ce a mai rămas din patrimoniul UGSR și suntem deschiși colaborării cu autoritățile locale pentru a-l reda adevăratului scop pentru care a fost creat din cotizațiile sindicaliștilor.Ținem astfel să-l încredințăm pe primarul orașului Suceava că ne dorim găsirea unei soluții comune care să permită renovarea clădirii care adăpostește Casa de Cultură a Sindicatelor, astfel încât ea să revină la scopul său inițială, acela de a desfășura activități socio-culturale.
De ani de zile atragem atenția asupra situației dezastruase în care se află o mare parte din patrimoniul Uniunii Generale a Sindicatelor din România (UGSR). Preluat ilegal imediat după Revoluția din 1989 de către noile confederații sindicale apărute, o mare parte din activele sale au fost înstrăinate, sunt astăzi ruine sau sunt utilizate în alte scopuri decât cele pentru care au fost construite.
Un nou exemplu, care demonstrează ceea ce Confederația Generală a Muncii-Uniunea Generală a Sindicatelor (CGM-UGSR) reclamă de ani de zile fără însă ca instituții statului să iasă din starea de indiferență în care se complac, vine de la Suceava. Aici, primăria orașului a autorizat funcționarea unui club de noapte la subsolul Casei de Cultură a Sindicatelor din oraș.
Deși primarul orașului Suceava, Ion Lungu, consideră că “dansul la bară” al stripteuzelor este o manifestare culturală, îi atragem atenția că acesta nu este un act cultural. În schimb, autorizarea unui club de noapte în incinta Casei de Cultură a Sindicatelor este o denaturare grosolană a scopului pentru care ea a fost înființată.
Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava este gestionată de zeci de ani de zile de Asociația Națională a Caselor de Cultură a Sindicatelor din România, fără ca aceasta să dețină un act de proprietate care să-i confere acest drept. În spatele acestei asociații stau aceleaşi sindicate care au devalizat patrimoniul UGSR, și anume CSDR, Cartel Alfa, CNSLR - Frăția și BNS, după ce cu documente false s-au autodeclarat proprietarii patrimoniului și asta în condițiile în care UGSR nu s-a desființat niciodată.
Conform documentelor (anexă), Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava a fost înfiinţată în baza Hotărârii Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România din 21 iulie 1966. Documentul, semnat de preşedintele Consiliului de Miniştri de la acea dată, Ion Gheorghe Maurer, precizează că finanţarea lucrărilor a fost făcută din fondurile UGSR, aceasta fiind şi proprietarul clădirii. De asemenea, terenul în suprafaţă de 2.200 de metri pătraţi se transmitea pe perioadă nedeterminată în folosinţa gratuită a UGSR.
Povestea unei hoții
Conform documentelor existente care atesta ca UGSR este în viață, (Ordonanța DNA), proprietarii Casei de Cultură a Sindicatelor din Suceava nu sunt în nici un caz sindicatele apărute după 1990. Recent, Judecătoria Sectorului 1 din București a decis desființarea documentului prin care imensul patrimoniu sindical constituit începând cu anul 1906 din cotizațiile sindicaliștilor a fost acaparat de confederațiile sindicale apărute după 1990, el fiind declarat fals. Este vorba despre procesul-verbal încheiat la data de 4.07.1990 prin falsificarea semnăturii preşedintelui Comitetului Naţional Provizoriu de Organizare a Sindicatelor Libere din România (CNPOSLR) de la acea dată. Acest document, declarat acum de instanța de fond ca fiind un fals, a stat ulterior la baza încheierii documentul „Tranzacţie Generală” din data de 7.11.1991 care fost folosit de preşedinţii CNSLR Frăţia - Victor Ciorbea, CNS Cartel ALFA - Bogdan Hossu şi CSI Frăţia - Miron Mitrea la constituirea şi înmatricularea societăţii SIND România, care a preluat abuziv baza turistică a UGSR, și a Asociația Națională Națională a Caselor de Cultură a Sindicatelor din România, care a reunite zecile de case de cultură ale sindicatelor ce funcționau pe tot teritoriul țării în 1989.
Distrugerea Casei de Cultură a Sindicatelor din Suceava este încă un caz dintr-un șir lung de exemple prin care clădirile au ajuns într-o stare deplorabilă. La acestea trebuie să le mai adăugăm și pe cele care au fost preluate de către primării din cauza datoriilor pe care le înregistrau. Așa au dispărut din patrimoniul UGSR casele de cultură din Târgu Jiu, Suceava, Rovinari, Orșova, Baia Mare, Focșani etc.
Îi atragem totuși atenția premarului orasului Suceava, Ion Lungu, că o asociere cu cei care astăzi administrează Casa de Cultură a Sindicatelor este un act fără valoare juridică în condițiile în care aceștia nu sunt proprietarii ei. Continuatorul și moștenitorul activelor și pasivelor UGSR este Confederația Generală a Muncii-Uniunea Generală a Sindicatelor (CGM-UGSR), chiar dacă până acum am fost împiedicați să ne exercităm atât dreptul de reprezentare a membrilor (prin decizii date de judecatori capacitați), cât și de proprietar. Suntem deciși să continuă acțiunile de recuperare a ceea ce a mai rămas din patrimoniul UGSR și suntem deschiși colaborării cu autoritățile locale pentru a-l reda adevăratului scop pentru care a fost creat din cotizațiile sindicaliștilor.Ținem astfel să-l încredințăm pe primarul orașului Suceava că ne dorim găsirea unei soluții comune care să permită renovarea clădirii care adăpostește Casa de Cultură a Sindicatelor, astfel încât ea să revină la scopul său inițială, acela de a desfășura activități socio-culturale.
Dragoș Frumosu, președinte CGM-UGSR / jurnalul.ro