„Tartuffe sau Impostorul”, cea mai valoroasă piesă scrisă de remarcabilul dramaturg francez Molière, este montată pe scena Teatrului Muncipal „Matei Vișniec” Suceava de regizorul Mădălin Hîncu și va avea premiera pe 22 ianuarie. Titlul spectacolului este „IMPOSTORUL” și nu „TARTUFFE”, deoarece piesa imaginează o satiră puternică și subtilă, care denunță planurile de profitor ale personajului principal Tartuffe ce reprezintă, în esență, un tip de caracter al „impostorului”, ce își urmărește doar câștigul personal, sub masca „virtuților” sale creștine.
Tânărul regizor Mădălin Hîncu ne vorbește cu pasiune despre textul lui Molière și despre tematica propusă de remarcabilul dramaturg: „<Tartuffe sau Impostorul> se înscrie în categoria capitolelor definitorii din istoria teatrului universal. Premiera piesei la 1664 devine prilej de mare controversă și scandal, moment în care Molière este obligat să rescrie textul. Motivul ar fi fost legat de acțiunile necugetate ale acestui Tartuffe, personaj menit să satirizeze profunda ipocrizie a membrilor unei societăți secrete catolice extrem de influente în rândul aristocrației franceze din sec. XVII, Compagnie du Saint-Sacrement. Odată cu rescrierea textului însă, piesa a căpătat o dimensiune cu totul nouă, devenind și un mare act de satiră politică, o mărturie scrisă a felului în care arta își găsește un rost în contexte istorice complicate. Povestea sună cam așa: Magnatul Orgon cade în grațiile unui personaj suspect, evlaviosul Tartuffe. Influența lui Tartuffe devine subiect de îngrijorare pentru membrii familiei lui Orgon, suspectându-l pe „cucernic" de intenții necuviincioase. Însă drumul spre adevăr devine unul problematic, iar demascarea lui Tartuffe se transformă într-un parcurs plin de răsturnări de situație, unde personajele își pun la bătaie propriile credințe. Având la dispoziție tot acest context, am decis să abordez piesa dintr-un unghi foarte particular. Pentru mine, textul lui Molière pare să se formuleze în jurul unui paradox fascinant: putem să obținem ceea ce ne dorim în lipsa imposturii? „IMPOSTORUL” este un spectacol despre prețul pe care trebuie să-l plătim într-o lume unde binele și răul se confundă. O satiră acidă scrisă în urmă cu 4 secole devine astăzi o tragicomedie perfectă pentru epoca post-adevărului, o poveste unde prostia, orgoliul și fundamentalismul religios își dau întâlnire pentru a contura tabloul unei lumi aflate în criză.”, ne spune regizorul Mădălin Hîncu.
Mădălin Hîncu, regizorul celui mai nou spectacol produs la Suceava – „IMPOSTORUL” - este deja la a doua colaborare cu teatrul sucevean, prima fiind regia spectacolului „O noapte furtunoasă” de Ion Luca Caragiale, care a avut premiera în decembrie, anul trecut. „Picnic pe câmpul de luptă” de Fernando Arrabal reprezintă spectacolul de licență a regizorului, pentru care a obținut „Premiul pentru cea mai bună regie” la Gala Absolvenților 2015.
Debutul regizoral al lui Mădălin Hîncu are loc o dată cu premiera spectacolului „Noaptea ursului” de Ignacio del Moral, pe care l-a montat la Teatrul de Comedie, pentru care a fost nominalizat pentru debut la Premiile UNITER 2018. Spectacolul „Insecte”, după frații Čapek, este cel mai recent proiect al regizorului, având premiera în septembrie 2022, la Teatrul Municipal „Bacovia” din Bacău. Mădălin Hîncu este un regizor extrem de serios și reușește, cu fiecare spectacol nou, pe care îl realizează să producă atmosferă pe scenă și să lase o amprentă originală asupra creațiilor pe care le propune.
Creator de decoruri și costume pentru spectacole de teatru atât în zona independentă cât și la teatrele de stat, Răzvan Bordoș este artistul care realizează scenografia spectacolului „IMPOSTORUL”. Debutul său în scenografie este spectacolul „Noaptea Ursului”, de Ignacio del Moral, montat la Teatrul de Comedie, în 2017. Menționăm și alte spectacole care poartă semnătura sa de scenograf: „Dragă Elena Sergheevna” la Teatrul Municipal „Bacovia”, 2018, „Și caii se împușcă, nu-i așa?” la Teatrul Național Târgu-Mureș, compania Tompa Miklos, 2018. De asemenea, Răzvan a realizat și scenografia spectacolului „O noapte furtunoasă”, de la teatrul sucevean și a spectacolului „Insecte”, de la Teatrul Municipal „Bacovia”, Bacău. Răzvan Bordoș colaborează adesea cu regizorul Mădălin Hîncu, de-a lungul anilor, între cei doi artiști formându-se o relație profesională extraordinar de productivă.
Jean-Baptiste Poquelin (1622 -1673), cunoscut ca Molière, este unul dintre cei mai renumiți autori de comedie din toate timpurile, aproape la fel de universal, precum Shakespeare, astfel, la 400 de ani de la naștere, operele sale se joacă, cu succes, pe scenele teatrelor din lumea întreagă. Și-a dedicat întreaga viață teatrului, fiind în același timp autor, actor, regizor și conducător de companii teatrale, iar opera sa cuprinde peste 30 de piese, de la „Prețioasele ridicole”, „Mizantropul”, „Avarul”, „Burghezul gentilom” până la „Bolnavul închipuit” care este ultima sa piesă. Din opera lui Molière se desprinde o întreagă gamă de tipologii umane, printre acestea fiind cel al avarului și al ipocritului, al îngâmfatului și al mizantropului, al parvenitului și al mincinosului pe care autorul le evidențiază într-un mod strălucit în diversele forme ale comediei cum ar fi: farsa, pe care o regăsim în piesele: „Zăpăcitul” sau „Sganarelle sau încornoratul închipuit”, „Doctor fără voie” sau „Vicleniile lui Scapin”, comedia muzicală precum și tragicomedia.
Molière a fost până în adâncul sufletului un neobosit observator al lumii și a reuşit un lucru cu adevărat excepţional - indiferent de timpul şi spaţiul în care este jucat, are mereu forţa de a stârni râsul, iar anul acesta s-au împlinit 400 de ani de la nașterea sa, 2022 fiind Anul Molière în care dramaturgul este celebrat în diverse moduri și prin activități culturale nenumărate, pe întreg globul pământesc.
Vorbind despre teatru, Molière susține că această formă de artă deține o extraordinară forță educativă, motiv care îi permite dramaturgului, în special autorului de comedie, prin intermediul satirizării viciilor demascate, să intervină în viața socială a comunității. Comedia educă într-un mod distractiv și, de aceea, este chiar mai eficientă decât tragedia, care educă prin impunerea de valori și norme, datorii sau idealuri.
IMPOSTORUL
Tânărul regizor Mădălin Hîncu ne vorbește cu pasiune despre textul lui Molière și despre tematica propusă de remarcabilul dramaturg: „<Tartuffe sau Impostorul> se înscrie în categoria capitolelor definitorii din istoria teatrului universal. Premiera piesei la 1664 devine prilej de mare controversă și scandal, moment în care Molière este obligat să rescrie textul. Motivul ar fi fost legat de acțiunile necugetate ale acestui Tartuffe, personaj menit să satirizeze profunda ipocrizie a membrilor unei societăți secrete catolice extrem de influente în rândul aristocrației franceze din sec. XVII, Compagnie du Saint-Sacrement. Odată cu rescrierea textului însă, piesa a căpătat o dimensiune cu totul nouă, devenind și un mare act de satiră politică, o mărturie scrisă a felului în care arta își găsește un rost în contexte istorice complicate. Povestea sună cam așa: Magnatul Orgon cade în grațiile unui personaj suspect, evlaviosul Tartuffe. Influența lui Tartuffe devine subiect de îngrijorare pentru membrii familiei lui Orgon, suspectându-l pe „cucernic" de intenții necuviincioase. Însă drumul spre adevăr devine unul problematic, iar demascarea lui Tartuffe se transformă într-un parcurs plin de răsturnări de situație, unde personajele își pun la bătaie propriile credințe. Având la dispoziție tot acest context, am decis să abordez piesa dintr-un unghi foarte particular. Pentru mine, textul lui Molière pare să se formuleze în jurul unui paradox fascinant: putem să obținem ceea ce ne dorim în lipsa imposturii? „IMPOSTORUL” este un spectacol despre prețul pe care trebuie să-l plătim într-o lume unde binele și răul se confundă. O satiră acidă scrisă în urmă cu 4 secole devine astăzi o tragicomedie perfectă pentru epoca post-adevărului, o poveste unde prostia, orgoliul și fundamentalismul religios își dau întâlnire pentru a contura tabloul unei lumi aflate în criză.”, ne spune regizorul Mădălin Hîncu.
Mădălin Hîncu, regizorul celui mai nou spectacol produs la Suceava – „IMPOSTORUL” - este deja la a doua colaborare cu teatrul sucevean, prima fiind regia spectacolului „O noapte furtunoasă” de Ion Luca Caragiale, care a avut premiera în decembrie, anul trecut. „Picnic pe câmpul de luptă” de Fernando Arrabal reprezintă spectacolul de licență a regizorului, pentru care a obținut „Premiul pentru cea mai bună regie” la Gala Absolvenților 2015.
Debutul regizoral al lui Mădălin Hîncu are loc o dată cu premiera spectacolului „Noaptea ursului” de Ignacio del Moral, pe care l-a montat la Teatrul de Comedie, pentru care a fost nominalizat pentru debut la Premiile UNITER 2018. Spectacolul „Insecte”, după frații Čapek, este cel mai recent proiect al regizorului, având premiera în septembrie 2022, la Teatrul Municipal „Bacovia” din Bacău. Mădălin Hîncu este un regizor extrem de serios și reușește, cu fiecare spectacol nou, pe care îl realizează să producă atmosferă pe scenă și să lase o amprentă originală asupra creațiilor pe care le propune.
Creator de decoruri și costume pentru spectacole de teatru atât în zona independentă cât și la teatrele de stat, Răzvan Bordoș este artistul care realizează scenografia spectacolului „IMPOSTORUL”. Debutul său în scenografie este spectacolul „Noaptea Ursului”, de Ignacio del Moral, montat la Teatrul de Comedie, în 2017. Menționăm și alte spectacole care poartă semnătura sa de scenograf: „Dragă Elena Sergheevna” la Teatrul Municipal „Bacovia”, 2018, „Și caii se împușcă, nu-i așa?” la Teatrul Național Târgu-Mureș, compania Tompa Miklos, 2018. De asemenea, Răzvan a realizat și scenografia spectacolului „O noapte furtunoasă”, de la teatrul sucevean și a spectacolului „Insecte”, de la Teatrul Municipal „Bacovia”, Bacău. Răzvan Bordoș colaborează adesea cu regizorul Mădălin Hîncu, de-a lungul anilor, între cei doi artiști formându-se o relație profesională extraordinar de productivă.
Jean-Baptiste Poquelin (1622 -1673), cunoscut ca Molière, este unul dintre cei mai renumiți autori de comedie din toate timpurile, aproape la fel de universal, precum Shakespeare, astfel, la 400 de ani de la naștere, operele sale se joacă, cu succes, pe scenele teatrelor din lumea întreagă. Și-a dedicat întreaga viață teatrului, fiind în același timp autor, actor, regizor și conducător de companii teatrale, iar opera sa cuprinde peste 30 de piese, de la „Prețioasele ridicole”, „Mizantropul”, „Avarul”, „Burghezul gentilom” până la „Bolnavul închipuit” care este ultima sa piesă. Din opera lui Molière se desprinde o întreagă gamă de tipologii umane, printre acestea fiind cel al avarului și al ipocritului, al îngâmfatului și al mizantropului, al parvenitului și al mincinosului pe care autorul le evidențiază într-un mod strălucit în diversele forme ale comediei cum ar fi: farsa, pe care o regăsim în piesele: „Zăpăcitul” sau „Sganarelle sau încornoratul închipuit”, „Doctor fără voie” sau „Vicleniile lui Scapin”, comedia muzicală precum și tragicomedia.
Molière a fost până în adâncul sufletului un neobosit observator al lumii și a reuşit un lucru cu adevărat excepţional - indiferent de timpul şi spaţiul în care este jucat, are mereu forţa de a stârni râsul, iar anul acesta s-au împlinit 400 de ani de la nașterea sa, 2022 fiind Anul Molière în care dramaturgul este celebrat în diverse moduri și prin activități culturale nenumărate, pe întreg globul pământesc.
Vorbind despre teatru, Molière susține că această formă de artă deține o extraordinară forță educativă, motiv care îi permite dramaturgului, în special autorului de comedie, prin intermediul satirizării viciilor demascate, să intervină în viața socială a comunității. Comedia educă într-un mod distractiv și, de aceea, este chiar mai eficientă decât tragedia, care educă prin impunerea de valori și norme, datorii sau idealuri.
IMPOSTORUL
- Text: Molière
- Traducere: Doru Mareș
- Regie și adaptare: Mădălin Hîncu
- Scenografie: Răzvan Bordoș
- Lighting design: Costi Baciu
- Video design: Mihai Nistor
- Distribuția: Horia Butnaru, Cătălin Ștefan Mîndru, Clara Popadiuc, Alexandru Marin, Cristina Florea, Răzvan Bănuț, Diana Lazăr, Delu Lucaci, Bogdan Amurăriței
- Cu participarea: Sebastian Rațiu, Alexandru Polonic, Ciprian Boca