Pe parcursul celor 27 de luni de proiect au fost organizate activități de consiliere individuală și de grup, activități non-formale (excursii, tabere, cercuri de pictură, caligrafie, sportive, de lectură), precum și workshop-uri de dezvoltare socio-emoțională, adresate celor 500 de elevi din grupul țintă, din clasele primare și gimnaziale.
De asemenea în cadrul proiectului 70 de cadre didactice au beneficiat de activități directe de mentorat și au participat la 2 de programe de formare profesională în domeniul incluziunii și dezvoltării abilităților emoționale în școală, programe acreditate de Ministerul Educației. De asemenea echipele manageriale, ale celor 14 școli colaboratoare din cele două județe, au beneficiat de un curs de formare în domeniul managementului incluziv. Pentru a veni în sprijinul cadrelor didactice care lucrează cu copii cu cerințe educative speciale, au fost concepute în cadrul proiectului Curricule de recuperare educațională, care au fost distribuite în școlile colaboratoare.
250 de părinți ai elevilor din grupul țintă al proiectului au participat la activitățile de consiliere organizate de specialiștii CJRAE, la workshop-uri ce și-au propus dezvoltarea abilităților parentale, precum și la campaniile de informare în direcția conștientizării riscurilor abandonului școlar.
În scopul creșterii atractivității școlii și al sprijinirii familiilor în direcția unei mai bune colaborări cu școala, elevilor din grupul țintă le-au fost distribuite pachete de sprijin material constând în rechizite, obiecte de îmbrăcăminte și de igienă. Elevii care au înregistrat cel mai mare progres la disciplină și rezultatele școlare au fost recompensați cu pachete de cărți, la finalul semestrului I și al anului școlar 2021-2022.
Dincolo de toate aceste cifre adunate la final de proiect, rămâne bucuria elevilor care au avut șansa de a merge în tabără sau excursie pentru prima dată în viață și au fost recompensați pentru progres și nu pentru perfecțiune, rămâne timpul de calitate mai îndelungat petrecut de părinți alături de copii în urma activităților de consiliere la care au participat, rămân metodele noi pe care profesorii le vor utiliza în activitățile la clasă astfel încât școala să fie un mediu mai prietenos pentru toți.
Fenomenul de abandon școlar și rata scăzută de tranziție de la un ciclu de învățământ la altul sunt încă fenomene greu de gestionat la nivelul sistemului de învățământ românesc. Sperăm însă că activitățile derulate în cadrul acestui proiect, ce a avut un concept integrat, adresându-se atât elevilor, cât și profesorilor și părinților, să aibă un impact de durată în cele 14 școli colaboratoare din județele Suceava și Brașov. Activitățile acestui proiect reprezintă doar un pas în multitudinea de pași ce trebuie făcuți pentru construcția unei școli românești mai deschisă spre parteneriatul real cu familia și mai atractivă pentru elevii din toate categoriile sociale.
Coordonator proiect,
Prof. Maria Adriana NICHITEAN
