În anul 2022, voluntari ai asociației Rădăuțiul Civic au analizat și procesat datele, extrăgând cantitățile din fiecare act de punere în valoare, pe fiecare ocol, iar astăzi le facem publice.
Pornind de la reportajul Recorder din iulie 2021 privind tăierile de igienă sau accidentale din apropierea Bucureștiului, Asociația Rădăuțiul Civic a solicitat Direcției Silvice Suceava informații despre aceleași tipuri de lucrări – de igienă, accidentale, pentru județul Suceava, în baza Legii accesului la informații de interes public – Legea nr. 544/2001. Întrucât Direcția Silvică Suceava a refuzat să ne comunice acele informații, am dat instituția în judecată. La finalul anului 2022 am câștigat procesul, iar Direcția Silvică Suceava a fost obligată să ne furnizeze informațiile. Hotărârea este definitivă.
Abia după câștigarea litigiului, printr-o circulară a Direcției Silvice către Ocoalele Silvice, au fost centralizate datele solicitate. Aceasta înseamnă că nici măcar la nivelul Direcției Silvice Suceava ele nu erau disponibile. Ceea ce înseamnă că nu era posibilă vreo verificare a unor eventuale anomalii în absența unor date de bază despre tipurile de tăieri.
În baza unor analize comparative (numerele de APV (Acte de Punere in Valoare) din răspunsul Romsilva cu cele de pe site-ul Romsilva), am descoperit că există o serie de diferențe. Urmărind același fir ca și jurnaliștii de la Recorder, am identificat:
- cele mai multe tăieri de igienă au fost emise la ocolul de la Crucea, cu o creștere considerabilă în 2020 (30 în 2019, 62 în 2020, 53 în 2021);
- cele mai multe tăieri de igienizare au fost la Adâncata, raportat la suprafața totală a ocoalelor;
- cele mai mule autorizații de tăiat la ras, raportat la suprafața totală a ocoalelor, au fost emise în Cârlibaba, care depășește cu mult celelalte tăieri;
- cele mai multe acte de tăiere accidentală, raportate la suprafața totală a ocoalelor sunt Vatra Dornei, Iacobeni și Fălticeni.
O reprezentare grafică a concluziilor de mai sus poate fi găsită pe site-ul Rădăuțiul Civic, aici. Vom continua să colectăm aceste date, să le analizăm și să transparentizăm activitatea Direcției Silvice Suceava.
Coroborând dimensiunea fondului forestier din județul Suceava cu refuzul Direcției Silvice de a oferi informații de interes public, concluzionăm o realitate tristă și anume că societatea civilă și presa locală sunt încă insuficient dezvoltate sau preocupate de transparentizarea activității Direcției Silvice Suceava, cea care gestionează unul dintre cele mai mari fonduri forestiere din țară. Îi felicităm pe toți cei care reclamă nereguli sau încălcări ale legii, activiști de mediu sau jurnaliști.
Luca Ciubotaru,
președinte Asociația Rădăuțiul Civic
