„Bucovina are, slavă Domnului, suficienți sfinți, ce este drept, necanonizați încă, și care sunt în atenția Bisericii: Mitropoliții Teoctist și Anastasie Crimca, Cuviosul Vasile de la Moldovița și alții. Aceștia vor fi incluși în lista celor propuși abia după canonizările din 2025”, a subliniat IPS Calinic în rubrica Răspunsul ierarhului.
Mitropolitul Teoctist I al Moldovei (cca. 1410 – 18 noiembrie 1477) este ierarhul care l-a uns domn pe Sfântul Ștefan cel Mare și care i-a fost sfetnic domnitorului în perioada grea de plină ofensivă otomană asupra Europei. Mormântul său se află la Mănăstirea Putna.
Mitropolitul Anastasie Crimca al Moldovei (cca.1560 – 19 ianuarie 1629) a avut o bogată activitate filantropică și culturală în calitate de Mitropolit al Moldovei. Fiu de negustor înstărit din Suceava, nepot de soră al vestiților boieri Stroicești – posibil nepotul boierului Luca Stroici, ierarhul a fost ctitorul primului spital public din Moldova. Mormântul său se află la Mănăstirea Dragomirna.
Cuviosul Vasile de la Moldoviţa (secolul 15) a fost egumen la Mănăstirea Moldovița. Era cunoscut pentru darul facerii de minuni și al înainte-vederii. Avea ucenici în Muntele Athos și la Mănăstirea Studion, de unde a adus zeci de manuscrise bisericești la mănăstirea sa. El a întemeiat la Moldovița și o vestită școală de monahi cateheți și caligrafi, pentru folosul bisericilor de la sate.
Momentan, Subcomisia sinodală pentru canonizarea sfinților români face demersuri pentru oficializarea sfințeniei mai multor mărturisitori din perioada comunistă. Este vorba de peste 10 persoane, între care preotul profesor Dumitru Stăniloae, arhimandriții Cleopa Ilie și Gherasim Iscu.
Canonizările vor fi proclamate în 2025, când Biserica Ortodoxă Română împlinește 140 de ani de autocefalie și 100 de ani de la obținerea statutului de patriarhie.
Propunerile Sucevei vor fi înaintate cel mai probabil după această serie de canonizări.
