Luni, 11 septembrie, părinții unui adolescent de 14 ani din comuna Mitocul Dragomireni, județul Suceava, au cerut ajutorul medicilor după ce adolescentul se înecase cu mâncare.
Pavel, elev în clasa a VII-lea, suferea de o boală neurologică și a început să aibă convulsii în timpul mesei; așa a aspirat un aliment.
Medicii l-au găsit pe adolescent în stop cardio-respirator și l-au resuscitat în jur de o oră. În final, au reușit să îi repornească inima.
„Din păcate, din punct de vedere cerebral nu s-a mai putut face nimic”, spune Dan Teodorovici, purtătorul de cuvânt al Spitalului Județean din Suceava, citat de Europa Liberă.
Pavel a fost internat la secția de terapie intensivă a spitalului din Suceava, unde, marți, medicii au constatat moartea cerebrală. În aceeași seară, medicii i-au propus tatălului ca organele fiului său să fie donate altor copii bolnavi.
Bărbatul a fost de acord și a semnat consimțământul miercuri dimineață, spun medicii.
„Ulterior, familia nu a mai fost de acord cu prelevarea de organe”, adaugă doctorul Teodorovici, de la Spitalul Județean Suceava.
Răzgândirea familiei
De ce a fost de acord familia inițial cu prelevarea de organe pentru ca, după câteva ore, să se răzgândească?
Reprezentanții Centrului de Prelevare și Donare din Regiunea Moldovei spun că această răzgândire a venit după ce familia ar fi avut o discuție cu preotul duhovnic.
Tatăl lui Pavel, care lucrează ca zilier la Mănăstirea Dragomirna, s-a întors la spital după câteva ore și i-a anunțat pe medici că nu mai este de acord, deoarece așa l-ar fi sfătuit preotul duhovnic, susține coordonatoarea centrului, dr. Raluca Neagu.
„Familia, după ce a venit și a semnat acordul, s-a adresat duhovnicului, care le-a spus că nu este bine ceea ce fac”, punctează dr. Neagu, pentru Europa Liberă, care citează din explicațiile părintelui.
Reprezentanții mănăstirii, prin intermediul purtătorului de cuvânt al Arhieopiscopiei Sucevei, ne-au transmis că decizia a aparținut familiei, nu vreunui preot.
De ce a fost de acord familia inițial cu prelevarea de organe pentru ca, după câteva ore, să se răzgândească?
Reprezentanții Centrului de Prelevare și Donare din Regiunea Moldovei spun că această răzgândire a venit după ce familia ar fi avut o discuție cu preotul duhovnic.
Tatăl lui Pavel, care lucrează ca zilier la Mănăstirea Dragomirna, s-a întors la spital după câteva ore și i-a anunțat pe medici că nu mai este de acord, deoarece așa l-ar fi sfătuit preotul duhovnic, susține coordonatoarea centrului, dr. Raluca Neagu.
„Familia, după ce a venit și a semnat acordul, s-a adresat duhovnicului, care le-a spus că nu este bine ceea ce fac”, punctează dr. Neagu, pentru Europa Liberă, care citează din explicațiile părintelui.
Reprezentanții mănăstirii, prin intermediul purtătorului de cuvânt al Arhieopiscopiei Sucevei, ne-au transmis că decizia a aparținut familiei, nu vreunui preot.
Copii chemați pentru transplant
Coordonatoarea centrului regional de prelevare spune că, după ce a avut consimțământul inițial, a luat legătura cu reprezentanții Agenției Naționale de Transplant, care, la rândul lor, au anunțat toate centrele de transplant pentru a fi identificați beneficiarii.
În astfel de cazuri, timpul de reacție trebuie să fie cât mai rapid, așa că imediat după ce tatăl lui Pavel a semnat consimțământul, s-au cumpărat inclusiv bilete de avion pentru medici din București, care urmau să meargă la Suceava pentru prelevarea de organe.
În cazul lui Pavel, se obținute deja acordul pentru prelevarea de ficat și rinichi. De ficat era nevoie urgent la București, la Spitalul „Gr. Alexandrescu”, unde un copil se afla în stare gravă din cauza unei afecțiuni hepatice.
În același timp, la Iași, șase copii de pe lista de așteptare au fost chemați să li se facă teste de compatibilitate, pentru a se stabili cine ar fi putut primi rinichii.
Totul a fost oprit miercuri, când tatăl a revenit la Spitalul din Suceava și a anunțat că s-a răzgândit.
Părinții lui Pavel au refuzat să discute cu presa, însă stareța Mănăstirii Dragomirna, unde tatăl lucrează ca zilier, i-a informat pe reprezentanții Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților despre acest caz.
„Maica stareță de la Mănăstirea Dragomirna a spus că tatăl tânărului este angajat al mănăstirii și dumnealui, tatăl copilului, n-a fost convins de duhovnic, ci a avut o discuție cu soția dânsului. El și-a dat acordul la spital, singur fiind, și apoi după ce au mers acasă, s-a reîntors cu soția și au revenit asupra deciziei și au anulat acordul de prelevare a organelor”, a declarat pentru Europa Liberă Alexandru Sava, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.
Ce spune Biserica despre prelevarea de organe?
Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților este una dintre cele mai influente instituții bisericești din țară, în subordinea cărora se află celebrele mănăstiri din Bucovina, care fac parte din patrimoniul UNESCO.
Alexandru Sava spune că, în cazul lui Pavel, instituția bisericească nu are de ce să demareze o anchetă internă pentru o posibilă influență a duhovnicului asupra părinților.
Nu ar fi făcut-o, de altfel, ne-a declarat Sava, nici dacă acest dialog ar fi avut loc, deoarece ar fi fost „o discuție care ar fi putut să aibă loc între duhovnic și fiul duhovnicesc”.
„Orice îndemn pe care îl dă preotul este un îndemn, nu este o obligație. Decizia aparține integral familiei. Familia este cea responsabilă de decizia care se va lua.”
Întrebat dacă arhiepiscopia are o recomandare generală pentru preoți, acesta ne-a transmis: „Este opțiunea personală a fiecărui duhovnic. Nu este o decizie sinodală pe care să o aplicăm ca regulă în fiecare eparhie”.
Purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române, Vasile Bănescu, a transmis pentru Europa Liberă că „poziția Bisericii este total favorabilă donării de organe pereche, act menit să salveze viața unei persoane”.
În privința prelevării de organe de la persoane declarate în moarte cerebrală, pe care Bănescu o numește o „delicată problemă”, „apare o firească nuanță morală pe care doar cei implicați direct într-o asemenea situație limită au dreptul de a și-o asuma”, spune reprezentantul Bisericii.
„«Moartea cerebrală» nu coincide total cu moartea reală. Din această înaltă rațiune, conștiința și libertatea celor implicați într-un act care, angajând viața și moartea unor oameni, nu are doar conotații medicale, ci și unele morale, sunt cele care au ultimul cuvânt. Biserica nu interzice nimic nimănui, ci doar invită la discernământ și la punerea oricărui gest sau acțiuni în cheia conștiinței morale preocupate ultimativ de viața și demnitatea persoanei umane. Prelevarea/ donarea unui organ viu al unei persoane aflate în moarte cerebrală (deci nedeplină) pentru a salva viaţa unei alte persoane poate fi un asemenea gest”, a transmis Vasile Bănescu.
Medicii de la Iași, de unde este coordonată la nivel regional activitatea de transplant, spun că s-au mai confruntat și în trecut cu situații similare celei de zilele acestea.
„Eu, personal, pe parcursul timpului, am avut aceeași problemă la Iași de mai multe ori - nu numai o dată - cu familii care inițial au semnat, după care s-au dus și (au vorbit cu preoții) și s-au răzgândit. A trebuit să îi găsim pe preoții respectivi, să le explicăm foarte clar despre ce este vorba”, spune Raluca Neagu, coordonatoarea Centrului de Prelevare și Donare din Regiunea Moldovei.
De cele mai multe ori, adaugă Neagu, aparținătorii sau preoții nu au putut fi convinși. Directoarea centrului transmite că a existat și un caz de acest gen în care donatorul a fost scos din sală, după ce familia și-a retras consimțământul.
Potrivit legii, prelevarea „fără drept” de ţesuturi sau organe de la un cadavru este infracțiune și se poate pedepsi cu până la trei ani de închisoare.
Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților este una dintre cele mai influente instituții bisericești din țară, în subordinea cărora se află celebrele mănăstiri din Bucovina, care fac parte din patrimoniul UNESCO.
Alexandru Sava spune că, în cazul lui Pavel, instituția bisericească nu are de ce să demareze o anchetă internă pentru o posibilă influență a duhovnicului asupra părinților.
Nu ar fi făcut-o, de altfel, ne-a declarat Sava, nici dacă acest dialog ar fi avut loc, deoarece ar fi fost „o discuție care ar fi putut să aibă loc între duhovnic și fiul duhovnicesc”.
„Orice îndemn pe care îl dă preotul este un îndemn, nu este o obligație. Decizia aparține integral familiei. Familia este cea responsabilă de decizia care se va lua.”
Întrebat dacă arhiepiscopia are o recomandare generală pentru preoți, acesta ne-a transmis: „Este opțiunea personală a fiecărui duhovnic. Nu este o decizie sinodală pe care să o aplicăm ca regulă în fiecare eparhie”.
Purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române, Vasile Bănescu, a transmis pentru Europa Liberă că „poziția Bisericii este total favorabilă donării de organe pereche, act menit să salveze viața unei persoane”.
În privința prelevării de organe de la persoane declarate în moarte cerebrală, pe care Bănescu o numește o „delicată problemă”, „apare o firească nuanță morală pe care doar cei implicați direct într-o asemenea situație limită au dreptul de a și-o asuma”, spune reprezentantul Bisericii.
„«Moartea cerebrală» nu coincide total cu moartea reală. Din această înaltă rațiune, conștiința și libertatea celor implicați într-un act care, angajând viața și moartea unor oameni, nu are doar conotații medicale, ci și unele morale, sunt cele care au ultimul cuvânt. Biserica nu interzice nimic nimănui, ci doar invită la discernământ și la punerea oricărui gest sau acțiuni în cheia conștiinței morale preocupate ultimativ de viața și demnitatea persoanei umane. Prelevarea/ donarea unui organ viu al unei persoane aflate în moarte cerebrală (deci nedeplină) pentru a salva viaţa unei alte persoane poate fi un asemenea gest”, a transmis Vasile Bănescu.
Medicii de la Iași, de unde este coordonată la nivel regional activitatea de transplant, spun că s-au mai confruntat și în trecut cu situații similare celei de zilele acestea.
„Eu, personal, pe parcursul timpului, am avut aceeași problemă la Iași de mai multe ori - nu numai o dată - cu familii care inițial au semnat, după care s-au dus și (au vorbit cu preoții) și s-au răzgândit. A trebuit să îi găsim pe preoții respectivi, să le explicăm foarte clar despre ce este vorba”, spune Raluca Neagu, coordonatoarea Centrului de Prelevare și Donare din Regiunea Moldovei.
De cele mai multe ori, adaugă Neagu, aparținătorii sau preoții nu au putut fi convinși. Directoarea centrului transmite că a existat și un caz de acest gen în care donatorul a fost scos din sală, după ce familia și-a retras consimțământul.
Potrivit legii, prelevarea „fără drept” de ţesuturi sau organe de la un cadavru este infracțiune și se poate pedepsi cu până la trei ani de închisoare.
