Sângerarea nazală (epistaxis)

 

În acest articol vorbim despre sângerarea nazală (epistaxis). Îți spunem care sunt cauzele, simptomele asociate și cum o poți opri, dar și alte detalii despre epistaxis.

 

Ce este sângerarea nazală (epistaxis)?

Epistaxisul este termenul medical pentru o sângerare nazală. Sângerarea nazală, adică o pierdere de sânge din țesutul care căptușește interiorul nasului, poate apărea la una sau la ambele nări. De obicei, afectează doar o singură nară. Trebuie să știi că nasul are multe vase de sânge mici în el. Aceste vase ajută la încălzire și umezirea aerului pe care îl respiri. Aceste vase se află aproape de suprafața interioară nasului. Atunci când aerul se mișcă prin nas, acesta poate usca și irita vasele de sânge. Acest lucru le face foarte ușor de rănit sau de rupt, provocând o sângerare nazală. Deși deranjante, majoritatea sângerărilor nazale nu sunt grave.

 

Cât de frecvent este epistaxisul?

Epistaxisul este frecvent. Aproximativ 60% dintre oameni vor avea cel puțin o sângerare nazală în timpul vieții lor. Doar aproximativ 10% din cazuri sunt suficient de grave pentru a necesita tratament medical.

 

Cine prezintă risc de epistaxis?

Oricine poate face epistaxis. Cei mai mulți oameni vor avea cel puțin un caz în timpul vieții lor. Cu toate acestea, unele persoane sunt mai predispuse să aibă o sângerare nazală. Printre acestea se numără:

·         copiii cu vârste cuprinse între doi și 10 ani: aerul uscat, răcelile, alergiile și băgatul degetelor și obiectelor în nas îi fac pe copii mai predispuși la sângerări nazale.

·         adulți cu vârste cuprinse între 45 și 80 de ani: sângele poate dura mai mult timp pentru a se coagula la mijlocul vieții și la adulții mai în vârstă. Acești adulți sunt, de asemenea, mai predispuși să aibă hipertensiune arterială, ateroscleroză (întărirea pereților arterelor) sau o tulburare de sângerare.

·         persoanele însărcinate: vasele de sânge din nas se dilată în timpul sarcinii, ceea ce pune mai multă presiune asupra vaselor de sânge delicate din mucoasa nasului.

·         persoanele care iau medicamente pentru subțierea sângelui: aceste medicamente includ aspirina și warfarina.

·         persoanele care au tulburări de coagulare a sângelui: acestea includ hemofilia și boala von Willebrand.

 

Tipuri de sângerări nazale

Există două tipuri principale de sângerări nazale. Medicii descriu epistaxisul după locul sângerării:

·         sângerare nazală anterioară: o sângerare nazală anterioară începe în partea din față a nasului, pe partea inferioară a peretelui care separă cele două părți ale nasului (septul). Capilarele și vasele mici de sânge din această zonă frontală a nasului sunt fragile și se pot rupe și sângera cu ușurință. Acesta este cel mai frecvent tip de epistaxis și, de obicei, nu este grav. Aceste sângerări nazale sunt mai frecvente la copii. De obicei, aceste sângerări nazale se pot trata acasă.

·         sângerare nazală posterioară: sângerarea nazală posterioară apare în în partea posterioară a nasului. În cazul acestui tip de sângerare este posibil ca sângerarea să aibă nevoie de asistență medicală imediată pentru acest tip de sângerare nazală. Sângerarea este mai frecventă la adulți.

 

Cauzele sângerării nazale

Cele mai multe sângerări nazale afectează doar o singură nară, dar sunt cazuri când pot fi afectate ambele nări în același timp. Epistaxisul are mai multe cauze, din fericire, majoritatea nu sunt grave. Cea mai frecventă cauză a sângerărilor nazale este aerul uscat. Clima caldă, cu umiditate scăzută sau aerul încălzit din interior cauzează aerul uscat. Ambele medii fac ca membrana nazală (țesutul delicat din interiorul nasului) să se usuce și să devină crustă sau crăpată. Alte cauze ale sângerării nazale pot include:

·         infecții: răcelile (infecții ale căilor respiratorii superioare) și sinuzita, în special episoadele care provoacă strănut, tuse și suflare repetată a nasului;

·         alergii: rinita alergică și non-alergică (inflamația mucoasei nazale);

·         medicamente care subțiază sângele: aspirina, antiinflamatoarele nesteroidiene, warfarina și altele;

·         droguri recreaționale: cocaină și alte droguri inhalate pe nas;

·         iritanți chimici: substanțele chimice din produsele de curățenie, vaporii chimici de la locul de muncă și alte mirosuri puternice;

·         altitudini mari: aerul este mai rarefiat (lipsă de oxigen) și mai uscat pe măsură ce crește altitudinea;

·         deviație de sept: o formă anormală a peretelui care separă cele două părți ale nasului;

·         spray-uri nazale: utilizarea frecventă a spray-urilor nazale și a medicamentelor pentru a trata mâncărimea, înfundarea sau curgerea nasului. Aceste medicamente (antihistaminice și decongestionante) pot usca membranele nazale;

 

Alte cauze mai puțin frecvente ale sângerărilor nazale includ:

·         consumul de alcool;

·         tulburări de sângerare;

·         tensiunea arterială ridicată;

·         ateroscleroza;

·         chirurgia facială și nazală;

·         tumori nazale;

·         polipi nazali;

·         trombocitopenie imunitară;

·         leucemie;

·         sarcina.

 

Simptomele sângerării nazale

Sângerările nazale au multe cauze, inclusiv aerul uscat, alergiile și consumul de droguri recreaționale. Sângerarea nazală sau epistaxisul reprezintă pierderea de sânge din țesutul care căptușește interiorul nasului.

 

Cum să oprești sângerarea nazală?

Poți opri sângerarea nazală urmând următorii pași:

·         stai în poziție verticală și înclină corpul și capul ușor în față. Acest lucru va împiedica sângele să curgă pe gât, ceea ce poate provoca greață, vărsături și diaree. Nu sta întins și nu pune capul între picioare.

·         respiră pe gură.

·         folosiți un șervețel sau o lavetă umedă pentru a curăța sângele.

·         folosește degetul mare și arătătorul pentru a strânge împreună partea moale a nasului. 

·         continuă să strângi nasul continuu timp de cel puțin cinci minute înainte de a verifica dacă sângerarea s-a oprit. Dacă nasul încă sângerează, continuă să-l strângi timp de încă 10 minute.

·         dacă vrei, aplică o pungă de gheață pe podul nasului pentru a ajuta și mai mult la îngustarea vaselor de sânge (ceea ce va încetini sângerarea) și pentru a oferi confort. 

·         după ce sângerarea se oprește, nu te apleca, nu fă eforturi și/sau nu ridica nimic greu. Nu sufla și nu freca nasul timp de câteva zile.

 

Când să consulți medicul?

Consultă medicul în următoarele situații:

·         ai epistaxis des;

·         ai simptome de anemie: senzație de slăbiciune, leșin, oboseală, frig sau lipsă de aer sau ești palid;

·         ai un copil cu vârsta sub 2 ani care a avut o sângerare nazală;

·         iei medicamente care subțiază sângele sau ai o tulburare de coagulare a sângelui și sângerarea nu se oprește;

·         ai o sângerare nazală care pare să fi apărut odată cu începerea unui nou medicament;

·         observi vânătăi neobișnuite pe tot corpul. Această combinație poate indica o afecțiune mai gravă, cum ar fi o tulburare de coagulare a sângelui (hemofilie sau boala von Willebrand), leucemie sau o tumoare nazală.

 

În concluzie, sângerarea nazală sau epistaxisul este o problemă comună care poate afecta orice persoană, indiferent de vârstă. În funcție de cauza specifică, severitate și frecvență, sângerarea nazală poate fi o situație minoră sau un semnal de alarmă pentru probleme de sănătate mai grave. Este esențial să cunoști metodele de oprire a sângerării și să știi când este necesară consultarea medicului.