Muzeul Național al Bucovinei continuă proiectele de educație muzeală adresate elevilor.
În zilele de 6 și 7 martie 2024, în incinta Muzeului de Științele Naturii, va avea loc lecția de muzeu Insecte la Cabaret, organizată cu ocazia sărbătoririi anuale a celor două zile mondiale ale zonelor umede (pe 2 februarie) și ale faunei și florei sălbatice (în data de 3 martie).
Lecția de muzeu prezintă elevilor, piese de patrimoniu mobil reprezentate de insecte naturalizate din depozitul de Entomologie. Aceste nevertebrate prevăzute cu aripi franjurate sunt încadrate în Ordinele Trichoptera, Thysanoptera și Microlepidoptera (familia Psychidae, Coleophoridae și Pterophoridae). Aceste insecte cu aripi franjurate trăiesc atât în Emisfera Nordică, cât și în cea sudică a globului pământesc, preferând habitatul umbros, umed și rece, precum și activitatea nocturnă și cea de crepuscul. Pe teritoriul României și în special a județului Suceava, aceste insecte se găsesc în turbării, pe malurile râurilor, în zona montană joasă (a dealurilor și pădurilor de foioase) și în zona montană înaltă ( a pădurilor de conifere).
Insectele cu aripi franjurate (încadrate în ordinul Trichoptera) care trăiesc în preajma apelor dulci (stătătoare sau curgătoare) au un rol pozitiv asupra mediului, fiind hrană pentru puietul de pește și bioindicatori pentru lipsa de poluanți și metale grele, spre deosebire de insectele cu aripi franjurate (încadrate în ordinele Thysanoptera și Microlepidoptera) din zonele împădurite și de dealuri, care sunt dăunătoare (miniere) ale florilor, fructelor, tulpinilor și frunzelor de arbuști și arbori cu importanță cinegetică.
Poate și mai ciudat, la toate aceste insecte cu aripi franjurate este faptul că în perioada dezvoltării lor ontogenetice, doar pe parcursul stadiului larvar își construiesc căsuțe de protecție, utilizând fire de mătase, materiale vegetale și minerale din mediul lor de viață. La Frigane care fac parte din ordinul Trichoptere, larva își construiește o singură căsuță tubulară, deschisă la ambele capete, în timp ce larvele mobile ale moliilor sarcofag (din familia Coleophoridae) își refac de două ori căsuța conică, prevăzută cu un orificiu mai larg și unul mai îngust. Larvele sedentare ale moliilor balon (din familia Psychidae) își reamenajează doar la partea anterioară căsuța larvară de forme diferite (romboidală, paralelipipedică, clepsidră).
Lecția de muzeu pune la dispoziția elevilor, 3 machete cu informații și curiozități despre adaptările morfologice și eto-ecologice ale acestor insecte la mediul de viață. Această oră de muzeu aduce explicații despre formele și materialele utilizate la construcția căsuțelor larvare, despre modul de hrănire al larvelor și de fixare al căsuțelor de suport, precum și despre durata și stadiile dezvoltărilor ontogenetice ale insectelor cu aripi franjurate.
Pagubele produse de larvele moliilor sarcofag, balon și plumoase pot fi vizibile primăvara devreme și presupun încrețirea, depigmentarea și defolierea progresivă până la nervură. Prin această activitate didactică muzeală se informează publicul vizitator școlar despre urmele tipice lăsate (pe flori, fructe, semințe, frunze și tulpini) de larvele miniere ale insectelor cu aripi franjurate, precum și principalele metode chimice și biologice de combatere ale acestora.
Informații și programări la telefoanele: 0230-213775 și 0751 571857.
În zilele de 6 și 7 martie 2024, în incinta Muzeului de Științele Naturii, va avea loc lecția de muzeu Insecte la Cabaret, organizată cu ocazia sărbătoririi anuale a celor două zile mondiale ale zonelor umede (pe 2 februarie) și ale faunei și florei sălbatice (în data de 3 martie).
Lecția de muzeu prezintă elevilor, piese de patrimoniu mobil reprezentate de insecte naturalizate din depozitul de Entomologie. Aceste nevertebrate prevăzute cu aripi franjurate sunt încadrate în Ordinele Trichoptera, Thysanoptera și Microlepidoptera (familia Psychidae, Coleophoridae și Pterophoridae). Aceste insecte cu aripi franjurate trăiesc atât în Emisfera Nordică, cât și în cea sudică a globului pământesc, preferând habitatul umbros, umed și rece, precum și activitatea nocturnă și cea de crepuscul. Pe teritoriul României și în special a județului Suceava, aceste insecte se găsesc în turbării, pe malurile râurilor, în zona montană joasă (a dealurilor și pădurilor de foioase) și în zona montană înaltă ( a pădurilor de conifere).
Insectele cu aripi franjurate (încadrate în ordinul Trichoptera) care trăiesc în preajma apelor dulci (stătătoare sau curgătoare) au un rol pozitiv asupra mediului, fiind hrană pentru puietul de pește și bioindicatori pentru lipsa de poluanți și metale grele, spre deosebire de insectele cu aripi franjurate (încadrate în ordinele Thysanoptera și Microlepidoptera) din zonele împădurite și de dealuri, care sunt dăunătoare (miniere) ale florilor, fructelor, tulpinilor și frunzelor de arbuști și arbori cu importanță cinegetică.
Poate și mai ciudat, la toate aceste insecte cu aripi franjurate este faptul că în perioada dezvoltării lor ontogenetice, doar pe parcursul stadiului larvar își construiesc căsuțe de protecție, utilizând fire de mătase, materiale vegetale și minerale din mediul lor de viață. La Frigane care fac parte din ordinul Trichoptere, larva își construiește o singură căsuță tubulară, deschisă la ambele capete, în timp ce larvele mobile ale moliilor sarcofag (din familia Coleophoridae) își refac de două ori căsuța conică, prevăzută cu un orificiu mai larg și unul mai îngust. Larvele sedentare ale moliilor balon (din familia Psychidae) își reamenajează doar la partea anterioară căsuța larvară de forme diferite (romboidală, paralelipipedică, clepsidră).
Lecția de muzeu pune la dispoziția elevilor, 3 machete cu informații și curiozități despre adaptările morfologice și eto-ecologice ale acestor insecte la mediul de viață. Această oră de muzeu aduce explicații despre formele și materialele utilizate la construcția căsuțelor larvare, despre modul de hrănire al larvelor și de fixare al căsuțelor de suport, precum și despre durata și stadiile dezvoltărilor ontogenetice ale insectelor cu aripi franjurate.
Pagubele produse de larvele moliilor sarcofag, balon și plumoase pot fi vizibile primăvara devreme și presupun încrețirea, depigmentarea și defolierea progresivă până la nervură. Prin această activitate didactică muzeală se informează publicul vizitator școlar despre urmele tipice lăsate (pe flori, fructe, semințe, frunze și tulpini) de larvele miniere ale insectelor cu aripi franjurate, precum și principalele metode chimice și biologice de combatere ale acestora.
Informații și programări la telefoanele: 0230-213775 și 0751 571857.