Lucrările de renovare, executate la Sala Ion Petrovici din Tecuci, au prevăzut, pe lângă specificațiile proiectului, realizarea unei instalații de alimentare cu apă a unor pompe care deservesc hidranții, ce se vor activa în caz de incendiu. În timpul lucrărilor de branșare a pompelor la rețeaua publică de apă, săpându-se șanțul pentru țeava de alimentare, la adâncimea de 0,60 m a fost descoperită o oală cu o toartă care era plină cu monede de alamă și care a fost spartă în timpul excavării.
Specialiștii Muzeului de Istorie „Teodor Ciuncu” din Tecuci s-au deplasat la locul descoperirii, recuperând vasul și monedele împrăștiate în timpul săpăturilor mecanizate. A fost anunțată Direcția Județeană pentru Cultură Galați, care a sistat lucrările specifice proiectului investițional și a recomandat realizarea unei cercetări arheologice preventive pentru a surprinde contextul în care a fost îngropat acest tezaur.
Vasul în care a fost depus tezaurul monetar este de dimensiuni mari, confecționat din pastă cenușie cu mica argintie în compoziție. Buza este ușor răsfrântă, rotunjită cu șănțuire la interior pentru fixarea capacului, pe partea exterioară prezintă de asemenea șănțuire. Corpul canelat, bombat în zona diametrului maxim se subțiază spre bază care este plană. Toarta ce se prinde de buză și de zona diametrului maxim este lamelară în secțiune. Din punct de vedere cronologic, vasul poate fi plasat în segmentul cuprins între sfârșitul veacului al XVII-lea și începutul celui următor.
{inAds}
Monedele au fost bătute în bănăria de la Suceava în timpul domnitorului Moldovei Eust(r)atie Dabija (1661-1665), de către Titus Livius Boratini. În secolul al XVII-lea, hoardele turcilor și ale tătarilor calcă Moldova, pradă și ard toată Țara de Jos, pustiind târgul Tecuci, obligându-i pe localnici să se refugieze prin pădurile din zona Nicorești. Cu acest prilej, trebuie să fi fost îngropat și acest tezaur monetar. Monedele ce compun acest depozit sunt de tip Solidus (șilingi), imitații după emisiunile suedeze, poloneze, brandenburgheze dar și monede originale poloneze și lituaniene.
Tezaurul monetar medieval de la Tecuci (sec. XXII-XVIII) este „Exponatul Lunii Mai 2024” la Muzeul de Istorie „Teodor Ciuncu” din Tecuci.
Specialiștii Muzeului de Istorie „Teodor Ciuncu” din Tecuci s-au deplasat la locul descoperirii, recuperând vasul și monedele împrăștiate în timpul săpăturilor mecanizate. A fost anunțată Direcția Județeană pentru Cultură Galați, care a sistat lucrările specifice proiectului investițional și a recomandat realizarea unei cercetări arheologice preventive pentru a surprinde contextul în care a fost îngropat acest tezaur.
Vasul în care a fost depus tezaurul monetar este de dimensiuni mari, confecționat din pastă cenușie cu mica argintie în compoziție. Buza este ușor răsfrântă, rotunjită cu șănțuire la interior pentru fixarea capacului, pe partea exterioară prezintă de asemenea șănțuire. Corpul canelat, bombat în zona diametrului maxim se subțiază spre bază care este plană. Toarta ce se prinde de buză și de zona diametrului maxim este lamelară în secțiune. Din punct de vedere cronologic, vasul poate fi plasat în segmentul cuprins între sfârșitul veacului al XVII-lea și începutul celui următor.
{inAds}
Monedele au fost bătute în bănăria de la Suceava în timpul domnitorului Moldovei Eust(r)atie Dabija (1661-1665), de către Titus Livius Boratini. În secolul al XVII-lea, hoardele turcilor și ale tătarilor calcă Moldova, pradă și ard toată Țara de Jos, pustiind târgul Tecuci, obligându-i pe localnici să se refugieze prin pădurile din zona Nicorești. Cu acest prilej, trebuie să fi fost îngropat și acest tezaur monetar. Monedele ce compun acest depozit sunt de tip Solidus (șilingi), imitații după emisiunile suedeze, poloneze, brandenburgheze dar și monede originale poloneze și lituaniene.
Tezaurul monetar medieval de la Tecuci (sec. XXII-XVIII) este „Exponatul Lunii Mai 2024” la Muzeul de Istorie „Teodor Ciuncu” din Tecuci.