Ademenirea prin metoda „romance scam”
Infractorul își alege victimele după ce le studiază în amănunt profilurile de pe rețelele sociale. Acesta vizează persoanele vulnerabile, în general singure și cu mai puține cunoștințe digitale, cu care poate crea cu ușurință o conexiune prin intermediul acestor canale. Următorul pas este stabilirea unei relații de încredere cu victima: va solicita de la victimă sume mici de bani pe care apoi i le va înapoia. Astfel, acesta își va asuma identități care presupun statut de încredere în societate, precum cadru militar sau persoane din mediul academic. Discuțiile sunt purtate exclusiv prin intermediul aplicațiilor de mesagerie, fără apeluri video, iar pentru a convinge victimele fără a le contacta video, escrocul va trimite fotografii cu documente care să ,,ateste” că identitatea pe care și-a asumat-o este reală.
{inAds}
În ce constă efectiv acest tip de înșelăciune
În solicitarea de documente personale, date bancare, fotografii indecente sau chiar transferul banilor într-un cont indicat de infractor. În situația în care acesta cere bani direct, va începe cu sume mici, invocând o situație de maximă urgență, precum transportul până la victimă pentru a fi împreună, împlinirea unui proiect sau achitarea unei intervenții medicale costisitoare pentru salvarea vieții (pentru el sau pentru o rudă apropiată). Odată ce va primi primul transfer, infractorul va continua să ceară din ce în ce mai mulți bani. În final, dacă victima refuză să mai trimită o nouă tranșă, acesta recurge la șantaj, inclusiv emoțional, sau nu va mai răspunde deloc la mesaje. Suplimentar, infractorul poate folosi datele obținute pentru a crea identități false, pentru accesarea conturilor bancare, folosirea datelor de pe card pentru cumpărături fără voia victimei sau chiar șantajarea acesteia folosind materialele compromițătoare pentru a obține bani.
Sfaturi pentru a nu cădea în capcana escrocilor
1. Faceți câteva verificări preliminare înainte de a acorda încredere și a vă apropia de o persoană pe care ați cunoscut-o în mediul online. Căutați informații din mai multe surse despre identitatea celui care vă contactează online.
2. Solicitați ca discuțiile să se desfășoare prin apel video pentru a putea stabili că persoana este cine spune, nu vă bazați pe fotografiile pe care vi le trimite. Refuzul lor ar putea fi un mare semn de întrebare, chiar dacă invocă motive precum o cameră nefuncțională a telefonului/laptop-ului.
3. Nu oferiți niciodată date bancare, adică datele cardului, numele de utilizator, parole sau codul pin. Procedați la fel și în cazul documentelor personale, cum ar fi copii ale actelor de identitate.
4. Nu transmiteți materiale compromițătoare (informații, fotografii, materiale video), care ar putea fi folosite pentru a vă șantaja.
5. În cazul în care luați hotărârea să vă întâlniți cu o persoană cunoscută prin intermediul rețelelor sociale, spuneți prietenilor și familiei în ce loc și la ce oră urmează să vă întâlniți.
În timp ce internetul poate fi o resursă minunată pentru informații, există și riscuri ascunse, cum ar fi sextortion-ul, care este o formă de șantaj prin care infractorii trimit mesaje unor persoane informându-le, în mod fals, că au preluat controlul asupra dispozitivului pe care acestea le folosesc, că au fost filmate cu camera web a dispozitivului în ipostaze intime sau vizitând site-uri cu anumite conținuturi.
Aceștia amenință victimele cu publicarea materialelor intime sau compromițătoare în mediul online sau cu diseminarea acestora către toate persoanele din agendă. Pentru a nu divulga așa zisele materiale compromițătoare, infractorii solicită victimelor o sumă de bani, alte fotografii sau chiar alte favoruri.
Informarea cu privire la riscurile pe care le implică interacțiunile online și promovarea unei atitudini de precauție poate reduce riscul apariției cazurilor de sextortion. De asemenea, utilizarea unor parole puternice, actualizarea software-ului și evitarea partajării informațiilor sensibile pot reduce riscul ca infractorii să obțină acces la datele personale.
Ce poți face pentru a te proteja:
• Nu răspundeţi niciodată la email-uri de acest tip, primite din surse necunoscute.
• Verificaţi de fiecare dată sursa email-ului primit, înainte de a întreprinde orice acțiune care v-ar putea fi dăunătoare.
• Dacă observați că în textul mesajului (email) primit sunt greșeli gramaticale, greşeli de sintaxă, lipsesc diacriticele şi în general are o exprimare neobișnuită, acestea sunt semne că s-au folosit instrumente de traducere automată din altă limbă.
• În cazul în care aţi efectuat o astfel de plată şi ulterior v-ați dat seama că totul a fost o escrocherie, depuneți plângere la poliţie, informați și Directoratul Național de Securitatea Cibernetică (DNSC), întrucât orice noi informații legate de modul de operare al acestor infractori pot fi folosite pentru a preveni utilizatorii de internet, astfel încât să evite acest tip de infracțiuni.
