„O bisericuță joasă, veche și mâncată de cari, afumată și mică, că nu ne mai încape, e biserica noastră veche; n'avem deci unde îl primi cu vrednicie pe Domnul Hristos, care a zis: «Că unde doi sau trei se adună în numele meu, în mijlocul lor mă aflu și eu...». Iată, deci, pricina care ne îndeamnă cu atâta stăruință să ne clădim o biserică nouă. Cei ce se vor osteni cu această jertfă vor forma cununa frumoasă de ctitori, adăugători și binefăcători ai bisericii lui Hristos. Fapta lor se va pomeni cât vor dăinui aceste ziduri și clădirea ce se va înălța pe ele.” – din cuvântul ținut cu prilejul sfințirii temeliei bisericii din Măzănăești, la 1 noiembrie 1925.
Este esențial de menționat că biserica veche a satului, în care părintele Ilisei a slujit cea mai mare parte a timpului, a fost donată în 1935 parohiei din Cornu Luncii.
{inAds}
Înfruntând toate vicisitudinile, dar mai ales sărăcia și lipsa de implicare, în 1928, atât părintele Ilisei, cât și cei care i-au fost alături și-au văzut visul împlinit, biserica îmbrăcându-se în haina sfințeniei. Copiii de atunci, sculptorii Iftimie Bârleanu și George Crîșmaru, au văzut cum omul dă viață lemnului și face piatra să cânte, fapt ce i-a inspirat și motivat să devină sculptorii de mai târziu.
După sfințirea bisericii, neobositul părinte a fost transferat în parohia Roșa (Bucovina de Nord), unde era nevoie de un preot destoinic, râvnitor și vizionar, care să desțelenească ogorul lui Hristos.
Având în vedere că, de mai bine de 90 de ani, toată suflarea din Măzănăești și-a desăvârșit viața spirituală în această biserică, de la botez și până la înmormântare, și-a trăit bucuria și necazul în această biserică, am considerat că a fost absolut necesar să îi aducem un pios omagiu atribuind celei mai apropiate străzi de biserică numele părintelui Ilie Ilisei.
Părintele Ilie Ilisei s-a născut pe 19 iulie 1887, în comuna Brăiești, județul Suceava, din părinții Gheorghe și Paraschiva. Studiile liceale le-a început la Liceul din Suceava în 1900 și le-a terminat la același liceu în 1908. După bacalaureat, în toamna aceluiași an, s-a înscris ca student la Facultatea de Teologie din Cernăuți, iar licența a obținut-o în 1912.
Între octombrie 1912 și august 1915, a ocupat funcția de învățător la Școala Primară din Iazlovăț, iar la 15 iulie 1915 a fost hirotonit preot în biserica din Vatra Dornei. Din septembrie 1915 până în aprilie 1916, a administrat Parohia Putna din județul Rădăuți, unde a avut și primul post de preot. Între aprilie 1916 și martie 1918, a servit ca preot de ajutor în Parohia Vicovul de Sus. Pentru că timpul a fost sub ocupație sovietică, părintele Ilisei a administrat și gospodăriile din Vicovul de Sus. Din aprilie 1918 până în iulie 1919, a servit ca preot slujitor în Parohia Bilca din județul Rădăuți. Între iulie 1919 și decembrie 1920, a administrat Parohia Capu-Codrului din județul Câmpulung/Suceava. Din decembrie 1920 până la 1 mai 1928, a condus Parohia Măzănăești cu filiala Lucăcești din județul Suceava.
În decursul acestor 8 ani de păstorire, părintele Ilisei a reparat, fără vreun ajutor de la Fondul Bisericesc, biserica filială din Lucăcești, precum și casele parohiale. În Măzănăești, unde biserica era atât de stricată încât nu se mai putea repara nimic, a ridicat o biserică nouă.
În parohia noastră, părintele Ilie Ilisei a început activitatea scrisului, publicând predici în Revista „Candela” de la Cernăuți. A colaborat și cu Revista „Credința”, tot din Cernăuți. În luna mai 1928, a fost transferat ca preot de ajutor în Cernăuți, Parohia Roșa. În acest timp, a tipărit cartea „Odinioară și astăzi” (1936), sub cheltuiala Mitropoliei Bucovinei. Între 1937 și 28 iunie 1940 (ziua refugiului), a servit în Parohia Roșa ca preot. În calitate de paroh, a reparat în Parohia Roșa biserica și casele parohiale, care erau de tot ruinate. În 1937, a tipărit pe cheltuiala Mitropoliei Bucovinei broșura „Hoții de suflete”. La 6 martie 1937, Mitropolia Bucovinei l-a numit predicator protoieresc pentru Cercul Cernăuți. În martie 1939, a fost numit preot misionar în Cercul protoieresc Cernăuți, iar la 1 ianuarie 1939 a fost numit asistent protoieresc.
La 28 iunie 1940, a părăsit Parohia Roșa, servind ca preot de ajutor în Parohia Vama de Jos
Din cauza războiului, care a prins tot mai mult teren în zona Bucovinei, părintele Ilisei a fost trimis ca preot misionar în Oltenia, slujind în Parohia Osica de Sus, iar ulterior în Parohia Vladuleni.
După război, părintele Ilie Ilisei a fost numit protopop al Humorului în anul 1945, slujind la biserica Sf. Arhangheli din Gura-Humorului, iar din 1947 și până la sfârșitul vieții sale a slujit în Parohia Vama de Jos.
La 1 octombrie 1969, la vârsta de 82 de ani, părintele Ilisei a trecut la cele veșnice, fiind înmormântat în comuna Vama, județul Suceava, la biserica „Înălțarea Domnului”.
Prin prisma activității spirituale și organizatorice, părintele a contribuit semnificativ la dezvoltarea parohiei Măzănăești. Biserica satului este rezultatul unei munci asidue, iar părintele Ilie Ilisei va rămâne veșnic în memoria noastră și a generațiilor viitoare.
Veșnica lui pomenire în neam și în neam!
După sfințirea bisericii, neobositul părinte a fost transferat în parohia Roșa (Bucovina de Nord), unde era nevoie de un preot destoinic, râvnitor și vizionar, care să desțelenească ogorul lui Hristos.
Având în vedere că, de mai bine de 90 de ani, toată suflarea din Măzănăești și-a desăvârșit viața spirituală în această biserică, de la botez și până la înmormântare, și-a trăit bucuria și necazul în această biserică, am considerat că a fost absolut necesar să îi aducem un pios omagiu atribuind celei mai apropiate străzi de biserică numele părintelui Ilie Ilisei.
Părintele Ilie Ilisei s-a născut pe 19 iulie 1887, în comuna Brăiești, județul Suceava, din părinții Gheorghe și Paraschiva. Studiile liceale le-a început la Liceul din Suceava în 1900 și le-a terminat la același liceu în 1908. După bacalaureat, în toamna aceluiași an, s-a înscris ca student la Facultatea de Teologie din Cernăuți, iar licența a obținut-o în 1912.
Între octombrie 1912 și august 1915, a ocupat funcția de învățător la Școala Primară din Iazlovăț, iar la 15 iulie 1915 a fost hirotonit preot în biserica din Vatra Dornei. Din septembrie 1915 până în aprilie 1916, a administrat Parohia Putna din județul Rădăuți, unde a avut și primul post de preot. Între aprilie 1916 și martie 1918, a servit ca preot de ajutor în Parohia Vicovul de Sus. Pentru că timpul a fost sub ocupație sovietică, părintele Ilisei a administrat și gospodăriile din Vicovul de Sus. Din aprilie 1918 până în iulie 1919, a servit ca preot slujitor în Parohia Bilca din județul Rădăuți. Între iulie 1919 și decembrie 1920, a administrat Parohia Capu-Codrului din județul Câmpulung/Suceava. Din decembrie 1920 până la 1 mai 1928, a condus Parohia Măzănăești cu filiala Lucăcești din județul Suceava.
În decursul acestor 8 ani de păstorire, părintele Ilisei a reparat, fără vreun ajutor de la Fondul Bisericesc, biserica filială din Lucăcești, precum și casele parohiale. În Măzănăești, unde biserica era atât de stricată încât nu se mai putea repara nimic, a ridicat o biserică nouă.
În parohia noastră, părintele Ilie Ilisei a început activitatea scrisului, publicând predici în Revista „Candela” de la Cernăuți. A colaborat și cu Revista „Credința”, tot din Cernăuți. În luna mai 1928, a fost transferat ca preot de ajutor în Cernăuți, Parohia Roșa. În acest timp, a tipărit cartea „Odinioară și astăzi” (1936), sub cheltuiala Mitropoliei Bucovinei. Între 1937 și 28 iunie 1940 (ziua refugiului), a servit în Parohia Roșa ca preot. În calitate de paroh, a reparat în Parohia Roșa biserica și casele parohiale, care erau de tot ruinate. În 1937, a tipărit pe cheltuiala Mitropoliei Bucovinei broșura „Hoții de suflete”. La 6 martie 1937, Mitropolia Bucovinei l-a numit predicator protoieresc pentru Cercul Cernăuți. În martie 1939, a fost numit preot misionar în Cercul protoieresc Cernăuți, iar la 1 ianuarie 1939 a fost numit asistent protoieresc.
La 28 iunie 1940, a părăsit Parohia Roșa, servind ca preot de ajutor în Parohia Vama de Jos
Din cauza războiului, care a prins tot mai mult teren în zona Bucovinei, părintele Ilisei a fost trimis ca preot misionar în Oltenia, slujind în Parohia Osica de Sus, iar ulterior în Parohia Vladuleni.
După război, părintele Ilie Ilisei a fost numit protopop al Humorului în anul 1945, slujind la biserica Sf. Arhangheli din Gura-Humorului, iar din 1947 și până la sfârșitul vieții sale a slujit în Parohia Vama de Jos.
La 1 octombrie 1969, la vârsta de 82 de ani, părintele Ilisei a trecut la cele veșnice, fiind înmormântat în comuna Vama, județul Suceava, la biserica „Înălțarea Domnului”.
Prin prisma activității spirituale și organizatorice, părintele a contribuit semnificativ la dezvoltarea parohiei Măzănăești. Biserica satului este rezultatul unei munci asidue, iar părintele Ilie Ilisei va rămâne veșnic în memoria noastră și a generațiilor viitoare.
Veșnica lui pomenire în neam și în neam!
Alexandru Crâșmari, fiu al satului Măzănăești
