De asemenea, în Suceava există mai multe clădiri cu valoare de monument istoric, majoritatea construite la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, în perioada în care primar la orașului era Franz Des Loges. Acestora li se adaugă o serie de statui, busturi, mozaicuri parietale și alte monumente, care reprezintă puncte de atracție. Majoritatea obiectivelor istorice și turistice se găsesc în perimetrul vechiului oraș, zonă ce se întinde între Cetatea de Scaun (la est) și Cetatea Șcheia (la vest).
Muzeul Bucovinei și Muzeul de Istorie
Muzeul Bucovinei este cea mai importantă instituție de profil din județul Suceava. Înființarea sa este strâns legată de începerea lucrărilor arheologice și de restaurare la Cetatea de Scaun de la sfârșitul secolului al XIX-lea, sub patronajul arhitectului austriac Karl Adolf Romstorfer. La inițiativa câtorva intelectuali suceveni, la data de 7 noiembrie 1899 ia ființă Societatea „Muzeul”. Noua instituție își capătă statutul de persoană juridică la 4 ianuarie 1900. Prima secție a fost cea de istorie, constituind practic nucleul în jurul căruia a luat naștere muzeul. De-a lungul timpului, acesta și-a îmbogățit colecțiile, și-a amplificat și diversificat în permanență activitatea. În prezent, Muzeul Bucovinei include și administrează mai multe obiective medievale, muzee și case memoriale, localizate pe teritoriul orașului Suceava și în alte localități ale județului. Acestea constituie expozițiile permanente:
- Cetatea de Scaun a Sucevei
- Cetatea Șcheia
- Curtea Domnească din Suceava
- Muzeul de Istorie din Suceava
- Muzeul de Științele Naturii din Suceava
- Muzeul Satului Bucovinean
- Muzeul Etnografic „Hanul Domnesc” din Suceava
- Casa Memorială „Simion Florea Marian” din Suceava
- Casa Memorială „Nicolae Labiș” din Mălini
- Casa Memorială „Eusebiu Camilar” din Udești
- Casa și muzeul memorial „Ciprian Porumbescu” din Stupca
- Casa-Muzeu Solca (Casa „Saveta Cotrubaș” din Solca)
- Casa-Muzeu Bilca (Casa „George Muntean” din Bilca)
- Muzeul de Istorie din Siret
- Planetariul și Observatorul Astronomic din Suceava (până în anul 2008, când este cedat Universității „Ștefan cel Mare”, păstrându-și rolul de muzeu științific)
Edificii religioase
- Biserica Mirăuți
- Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou, include Biserica Sfântul Gheorghe (1514-1522), monument UNESCO
- Biserica Sfântul Gheorghe-Mirăuți (1375-1391, reconstruită în secolul al XVII-lea)
- Biserica Sfântul Dumitru (1534-1535)
- Biserica Învierea Domnului-Văscresenia (1551)
- Biserica Sfântul Nicolae-Prăjescu (1611)
- Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul-Coconilor (1643)
- Mănăstirea Zamca (1551-1606), complex fortificat ridicat de comunitatea armenească locală
- Biserica armenească Sfântul Simion (Turnul Roșu) (1513)
- Biserica armenească Sfânta Cruce (1521)
- Capela Pruncul (1902), în cimitirul vechi armenesc
- Biserica romano-catolică Sfântul Ioan Nepomuk (1832-1836)
- Biserica Evanghelică (1868)
- Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ițcanii-Vechi (1639)
- Biserica romano-catolică Sfânta Elisabeta din Ițcani (1902)
- Biserica Sfinții Apostoli din Ițcani (1905-1908)
- Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Ițcani (1933-1938)
- Mănăstirea Teodoreni (1597)
- Biserica Sfânta Treime din Burdujeni (1851)
- Sinagoga Gah (1870)
- Sinagoga din Ițcani (construită în secolul al XIX-lea, astăzi dispărută)
Clădiri istorice
- Palatul de Justiție
- Spitalul Vechi
- Ansamblul Curții Domnești (construit între secolele al XIV-lea și al XVII-lea, astăzi în ruine)
- Hanul Domnesc (construit în secolele al XVI-lea și al XVII-lea)
- Clădirea Muzeului de Științele Naturii (1811-1814)
- Clădirea Colegiului de Artă „Ciprian Porumbescu” (1859)
- Clădirea Gării Ițcani (1871)
- Palatul de Justiție (1885)
- Ansamblul Spitalului Vechi (1891-1903)
- Clădirea Colegiului Național „Ștefan cel Mare” (1893-1895)
- Clădirea Gării Burdujeni (1892-1902)
- Clădirea Muzeului Bucovinei și a Muzeului de Istorie (1902-1903)
- Palatul Administrativ (1903-1904)
- Clădirea Dom Polski (Casa Polonă) (1903-1907)
- Ansamblul fostei Uzine de Apă (1910-1912)
- Clădirile Bibliotecii Bucovinei „I.G. Sbiera” (1925-1926, 1929-1930)
- Clădirea Sindicatelor
- Clădirea „Karl Schorr” din Strada Ștefan cel Mare nr. 26
- Casa Prieteniei din Aleea Ion Grămadă nr. 1-3
- Casa Corpului Didactic „George Tofan” din Aleea Nucului nr. 10
- Casa Națională (construită la începutul secolului al XX-lea și între 1926-1932, astăzi dispărută)
- Clădirea Direcției Silvice
În afară de aceste edificii istorice reprezentative pentru Suceava, mai există câteva clădiri vechi, localizate în Burdujeni și Ițcani, construite pe vremea când aceste două cartiere erau localități cu administrație separată de cea a orașului Suceava:
- Clădirea în care a funcționat Școala veche din Ițcani, situată pe Strada Gării
- Clădirea în care a funcționat Primăria Burdujeni, astăzi sediul Electroconstrucția „Elco” (1902)
- Clădirea Școlii Gimnaziale „Jean Bart” din Burdujeni (1902)
- Clădirea Școlii Gimnaziale nr. 6 din Burdujeni (1911)
- Clădirea Spitalului de Psihiatrie din Burdujeni (secție a Spitalului Județean Suceava)
- Clădirea în care a funcționat Dispensarul Medical Burdujeni, astăzi secție de poliție
- Clădirea în care a funcționat Pichetul de grăniceri din Ițcani
- Clădirea în care a funcționat Primăria Ițcani
- Clădirea în care a funcționat Oficiul Poștal din Ițcani, astăzi secție de poliție
- Clădirea în care a funcționat Școala din Ițcani, situată pe Strada Gării
- Clădirea în care a funcționat Școala din Ițcani, situată pe Strada Grigore Alexandru Ghica
- Clădirea în stil austriac situată pe Strada Gheorghe Doja din Ițcani
- Casa din Aleea Trandafirilor nr. 4
- Casa „Costin Tarangul”
- Casa memorială „Simion Florea Marian”
Case monument istoric
În municipiul Suceava există mai multe case vechi, datând din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, care au fost incluse pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2010.[33] Majoritatea sunt locuințe private și sunt localizate în vechea zonă armenească a orașului:
- Casa din Strada Armenească nr. 7
- Casa din Strada Armenească nr. 13 (Casa de lemn Hopmeier)
- Casa din Strada Armenească nr. 14 (Casa Pâțu)
- Casa din Strada Armenească nr. 18 (Casa Seserman)
- Casa din Strada Armenească nr. 24 (Casa Roșu)
- Casa din Strada Armenească nr. 26
- Casa din Strada Armenească nr. 31bis (Casa Frățian)
- Casa din Strada Armenească nr. 47
- Casa din Strada Nicolae Bălcescu nr. 3 (fostul Restaurant „Național”)
- Casa din Strada Ion Creangă nr. 17
- Casa din Strada Dragoș Vodă nr. 10 (Casa Hagi)
- Casa din Strada Dragoș Vodă nr. 13 (Casa de lemn Colonescu)
- Casa din Strada Dragoș Vodă nr. 23 (Casa de lemn Ignătescu)
- Casa din Strada Prunului nr. 1 (Casa în care a locuit compozitorul Ciprian Porumbescu)
- Casa din Aleea Simion Florea Marian nr. 2 (Casa Costin Tarangul) (1886)
- Casa din Aleea Simion Florea Marian nr. 4 (Casa folcloristului Simion Florea Marian)
- Casa din Aleea Trandafirilor nr. 4 (fosta Grădiniță „Așchiuță”)
Case memoriale
- Casa memorială „Simion Florea Marian”, situată pe Aleea Simion Florea Marian nr. 4
- Casa în care a locuit Ciprian Porumbescu, situată pe Strada Prunului nr. 1
- Casa în care a activat în ilegalitate organizația locală PCR, situată pe Strada Mihai Viteazu nr. 3
Spații verzi și monumente
- Parcul Șipote-Cetate (sau Parcul Cetății)
- Parcul Profesor Ioan Nemeș (sau Parcul Central)
- Parcul Drapelelor (sau Parcul Uniunii Europene)
- Parcul Trandafirilor (sau Parcul Trei Bărboși)
- Parcul Vladimir Florea (sau Parcul Policlinicii)
- Parcul Universității (sau Parcul Areni)
- Parcul Simion Florea Marian
- Parcul Gării Ițcani
- Parcul Copilului
- Cimitirul Pacea
- Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare
- Statuia „Bucovina Înnaripată”
- Bustul lui Ciprian Porumbescu din Parcul Profesor Ioan Nemeș (1933)
- Bustul lui Simion Florea Marian din parcul cu același nume din fața casei memoriale (1935)
- Bustul lui Ștefan cel Mare din holul Colegiului Național „Ștefan cel Mare” (1937)
- Busturile lui Costache Negri, Mihail Kogălniceanu și Alecu Russo din Parcul Trandafirilor (1973)
- Bustul lui Petru Rareș din Parcul Profesor Ioan Nemeș (1977)
- Bustul lui Mihai Eminescu de lângă Biserica Sfântul Nicolae (1992)
- Bustul lui Traian Chelariu din curtea Bibliotecii Bucovinei „I.G. Sbiera” (1994)
- Bustul lui Ion Creangă din curtea Școlii Gimnaziale nr. 9 „Ion Creangă” din Obcini
- Bustul lui Vladimir Florea din Cimitirul Pacea
- Bustul lui Petru Rareș din holul Colegiului Național „Petru Rareș”
- Bustul lui Ștefan cel Mare din fața clădirii Inspectoratului de Poliție Județean
- Bustul lui Spiru Haret din curtea Colegiului Național de Informatică „Spiru Haret”
- Bustul lui Dimitrie Cantemir din curtea Colegiului Economic „Dimitrie Cantemir”
- Statuia Papei Ioan Paul al II-lea
Statui și grupuri statuare
- Statuia Sfântului Caietan din nișa din dreapta intrării principale a Bisericii Sfântul Ioan Nepomuk (1861)
- Statuia Sfântului Ioan Nepomuk din nișa din stânga intrării principale a Bisericii Sfântul Ioan Nepomuk
- Grupul statuar „Constructorul” din curtea Colegiului Tehnic „Samuil Isopescu” (1963)
- Statuia „Avânt” din curtea Colegiului Național „Petru Rareș” (1967)
- Statuia lui Petru al II-lea Mușat de lângă Casa de Cultură, în Piața 22 Decembrie (1976)
- Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare din Parcul Șipote-Cetate (1977)
- Statuia „Aruncătorul de ciocan” din Parcul Universității (1977)
- Statuia „Bucuria vieții” din fața clădirii Policlinicii Centrale Areni (1977)
- Grupul statuar „Mama și școlarul” din curtea Școlii Gimnaziale nr. 3 (1977)
- Grupul statuar „Familia Brâncoveanu” de lângă Biserica Nașterea Maicii Domnului, în spatele Palatului de Justiție (1978)
- Statuia Papei Ioan Paul al II-lea din piațeta din fața Bisericii Sfântul Ioan Nepomuk (2009)
- Statuia „Bucovina înaripată” din Parcul Drapelelor (2009)
- Statuia „Pompierul” de lângă Biserica militară Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș (2010)
- Statuia lui Ștefan cel Mare din curtea liceului militar din Câmpulung Moldovenesc. Inițial a fost amplasată în parcul central din Suceava.
Monumente
- Statuia aruncătorului de ciocan
- Monumentul eroilor din Burdujeni, amplasat în fața fostului Cinematograf „Burdujeni” (1922)
- Troița în memoria eroilor din 1917, amplasată în Cimitirul Pacea (1924)
- Monumentul eroilor sovietici, amplasat în Cimitirul Pacea (1950)
- Monumentul eroilor căzuți în anii 1916-1918 și 1941-1945, amplasat în Cimitirul Pacea (1957)
- Monumentul eroilor suceveni căzuți pentru triumful neamului și gloria patriei, amplasat în Parcul Profesor Ioan Nemeș (1965)
- Monumentul eroilor din Ițcani, amplasat în cimitirul cartierului Ițcani
- Monumentul Păcii, amplasat la intrarea în Cimitirul Pacea
- Troița în memoria luptătorilor anticomuniști, amplasată din spatele Palatului de Justiție (1992)
- Monumentul Unirii, amplasat la intersecția Bulevardului 1 Decembrie 1918 cu Calea Obcinilor (1995)
- Monumentul în memoria tuturor eroilor, ostașilor și luptătorilor români din toate timpurile, amplasat în rondul de lângă Mănăstirea Zamca (2004)
- Oul tradițional de Paște, amplasat pe platoul Cetății de Scaun (2009)
- Monumentul comemorativ al Poliției, amplasat în fața clădirii Inspectoratului de Poliție Județean
Mozaicuri parietale
- Mozaicul parietal de pe fațada clădirii Colegiului Național „Petru Rareș” (1966)
- Mozaicurile parietale „Miorița”, „Nunta”, „Primăvara” și „Vânătoarea” de pe fațadele a patru blocuri de locuințe aflate pe Bulevardul 1 Mai, în cartierul Areni (1967)
- Mozaicul parietal de pe peretele interior al Palatului Administrativ (1971)
- Mozaicul parietal „Cântarea Țării de Sus” de pe fațada laterală a Casei de Cultură (1973)
- Mozaicul parietal „Eroismul poporului român în opera de industrializare socialistă” de pe fațada clădirii ROMUPS (1983, distrus în 2007)
