Procesul a început după o acțiune în flagrant a Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, în ianuarie 2023. După ce cabinetul șefei Secției de Oncologie a fost monitorizat audio-video vreme de mai bine de o lună, procurorii au dispus trimiterea ei în judecată pentru 280 de fapte de luare de mită, constând în lei, valută sau diverse bunuri primite de la pacienți.
Pe fond, după ce medicul Anca Ababneh Dumitrovici și-a recunoscut faptele, Tribunalul Suceava a pronunțat o sentință de doi ani și șase luni de închisoarea cu suspendare.
{inAds}
În apel, judecătoarele Iulia Gabriela Lulciuc și Maria Grigorean de la Curtea de Apel Suceava au considerat că sentința este prea blândă raportat la comportamentul infracțional la inculpatei, sentința finală fiind de trei ani de închisoare cu executare și interzicerea dreptului de a exercita profesia de medic pe o perioadă de cinci ani.
Extrase din motivarea Curții de Apel Suceava:
„Rezultă din ansamblul probator administrat în cursul urmăririi penale (...) că inculpata Ababneh Dumitrovici Anca în calitate de medic primar oncologie medicală în cadrul Ambulatoriului Oncologie Medicală al Spitalului Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în mod repetat, respectiv de 280 de ori, în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu, respectiv pentru îndeplinirea actelor medicale referitoare la tratamentul și asistența anti-cancer care trebuiau realizate gratuit, în luna aprilie 2022 a acceptat promisiunea de a primi o sumă de bani, iar în perioada 12 decembrie 2022 - 19 ianuarie 2023 a primit diferite sume de bani (în cuantum total de 20.660 lei și 750 euro) și alte foloase (miere de albine, cașcaval, cafea, bomboane de ciocolată, brânză, parfumuri, băuturi alcoolice, carne de porc etc.) de la pacienți sau de la aparținătorii acestora.
Raportat la starea de fapt reţinută în sarcina inculpatei Ababneh Dumitrovici Anca , în mod legal prima instanţă a stabilit că faptele săvârşite de către acesta se circumscriu elementelor constitutive ale infracţiunii de luare de mită, în formă continuată (...).
(...) Curtea reţine că faptele inculpatei Ababneh Dumitrovici Anca prezintă un grad extrem de ridicat de pericol social determinat, infracţiunea reţinută în sarcina sa aducând atingere imaginii sistemului medical şi a dreptului oricărui cetăţean de a avea convingerea fermă că în momentul în care este diagnosticat cu o boală a cărei schemă de tratament este şi trebuie să fie gratuită va beneficia de aceasta fără costuri suplimentare.
Astfel, dincolo de imperativul respectării imaginii unui întreg sistem medical, instanța de control judiciar arată că, în condițiile date, persoanele care i-au oferit sume de bani inculpatei nu sunt persoane oarecare, ci chiar persoane deosebit de vulnerabile, care erau diagnosticate cu afecţiuni oncologice (iar credinţa populară îi făcea pe cei mai mulţi să fie convinşi că urmează să decedeze în scurt timp), Ababneh Dumitrovici Anca a primit sumele de bani fără nicio ezitare deşi uneori protesta formal, iar ritmicitatea cu care a primit aceste sume de bani denotă că aceasta obţinea venituri suplimentare consistente.
Apreciază instanţa de control judiciar că infracţiunea pentru care inculpata Ababneh Dumitrovici Anca a fost trimisă în judecată şi condamnat de către prima instanţă reprezintă o infracţiune deosebit de gravă şi raportat la numărul mare de acte materiale. Astfel, instanţa de control judiciar reţine că inculpata a fost interceptată şi supravegheată timp de aproximativ 20 de zile lucrătoare şi că în fiecare zi a primit de la pacienţii săi sau de la aparţinătorii acestora. Deși sumele de bani care au fost primite de către inculpată sunt relativ mici, frecvenţa cu care le primea denotă că pentru Ababneh Dumitrovici Anca această conduită reprezintă un mod de viaţă (relevant fiind modul în care banii erau disimulaţi şi ascunşi în momentul în care intra o altă persoană în cabinet).
Inculpata cunoştea cu exactitate faptul că are un ascendent moral asupra persoanelor care intrau în cabinetul său, că acestea erau neprotejate. Împrejurarea că inculpata nu a pretins şi solicitat în mod expres sume de bani sau produse de la pacienţii săi nu prezintă relevanţă juridică în condiţiile în care legiuitorul a incriminat ca infracţiunea de luare de mită şi în modalitatea acceptării unui folos material de către funcţionar pentru ca acesta din urmă să-şi îndeplinească atribuţiile de serviciu. Ritmicitatea cu care pacienţii inculpatei îi ofereau sume de bani denotă că aceştia erau „informaţi” în prealabil că trebuie să ofere sume de bani pentru serviciile medicale de care beneficiază iar faptul că multe persoane nu au recunoscut faptul că au dat bani medicului pentru a beneficia de servicii medicale care li se cuvineau se datorează în mare parte şi fricii de a nu se angaja răspunderea lor penală pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită.
Curtea reţine că inculpata a negat săvârşirea faptelor, iar împrejurarea că ulterior, cu ocazia audierii de către prima instanţă a recunoscut săvârşirea faptelor pentru a beneficia de reducerea limitelor de pedeapsă nu este de natură decât să convingă instanţa de control judiciar că Ababneh Dumitrovici Anca nu a conştientizat nici în prezent gravitatea faptelor sale şi că îşi apreciază conduita ca reprezentând o normalitate.
Curtea reţine că inculpata avea îndatorirea să ofere servicii medicale de cea mai înaltă calitate pacienţilor săi şi avea o îndatorire faţă de profesia pe care şi-a ales-o în mod liber să nu-i ştirbească prestigiul. Împrejurarea că mulţi pacienţi şi aparţinători ai acestora au susţinut că inculpata avea o conduită ireproşabilă şi se comporta amabil cu aceştia nu este de natură să conducă la diminuarea gravităţii faptelor lui Ababneh Dumitrovici Anca cu atât mai mult cu cât din înregistrările ambientale rezultă că cadrul medical se comporta deosebit de amabil cu pacienţii/aparţinătorii acestor tocmai pentru a obţine beneficii (relevant în acest sens fiind faptul că inculpata relata că s-a comportat intenţionat deosebit de amabil cu aparţinătorul unui pacient întrucât ştia că acesta lucrează în media de la nivel local şi era interesată să obţină bunăvoinţa acestuia). Contrar punctului de vedere expus de către apărare din materialul probator nu rezultă că sumele de bani au fost oferite de către pacienţi către inculpată cu titlu de „cadou” pentru ziua de naştere a inculpatei Ababneh Dumitrovici Anca în condiţiile în care din înregistrările ambientale rezultă că sumele de bani au fost oferite în plicuri sau fiind puse între înscrisurile medicale, fiind neverosimilă susţinerea că toţi pacienţii oferă cadouri cu ocazia zilei de naştere a medicului în mod disimulat.
Exemplaritatea sancțiunilor produce efecte atât asupra conduitei infractorului, contribuind la reeducarea sa, cât și asupra altor persoane care, văzând constrângerea la care este supus acesta, sunt puse în situația de a reflecta asupra propriei lor comportări viitoare și de a se abține de la săvârșirea de infracțiuni. Necesitatea aplicării unei sancțiuni și evaluarea cuantumului acesteia trebuie să se înfăptuiască sub semnul fermității care, în acest domeniu, înseamnă aplicarea unei pedepse corespunzătoare, adecvată pericolului social al faptei și persoanei inculpatului, aptă să-și realizeze cu maximă eficiență finalitatea educativ-preventivă.
Având în vedere cele expuse anterior, Curtea apreciază că față de natura, gravitatea infracțiunii și persoana inculpatei care, în calitate de medic a primit în mod sistematic bani pentru servicii medicale de la pacienţi pentru servicii medicale care trebuie să fie gratuite, aplicarea unei pedepse cu închisoarea, într-un cuantum îndreptat spre minim, respectiv o pedeapsă de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, reprezintă o măsură ineficiente, astfel încât se impune majorarea cuantumului acestei pedepse la un cuantum care să reprezinte o măsură de constrângere, dar şi un mijloc de reeducare eficiente, răspunzând astfel dezideratelor prevăzute de legiuitor în art.74 C.pen., precum şi scopului prevăzut de lege.
În ceea ce priveşte solicitarea Ministerului Public de a se interzice cu titlu de pedeapsă complementară dreptul de a se exercita profesia de medic fără a se face distincţiue între sistemul de sănătate finanţat din fonduri publice sau fonduri private precum şi solicitarea inculpatei apelante de a se reduce durata pentru care au fost impuse pedepsele complementare de la 5 ani la 2 ani, Curtea apreciază că se impune interzicerea dreptului unui inculpat de a profesa ca medic doar în situaţia în care s-ar demonstra că prin conduita sa, atât în timpul acordării serviciilor medicale cât şi după aceea, a dovedit că nu este demn să îndeplinească această profesie în condiţiile în care a fi medic implică manifestarea unei empatii deosebite faţă de pacienţi, înţelegerea acestora şi acordarea, în orice moment şi în orice condiţii, a unei asistenţe medicale de înaltă calitate şi în cadrul căreia nu este admis ca prin acţiunea/inacţiunea unui medic o persoană să fie afectată în mod iremediabil din punct de vedere fizic sau psihic. Nu prezintă relevanţă dacă medicul încălcă obligaţiile sale într-o unitate medicală finanţată din fonduri publice sau o unitate medicală finanţată din fonduri private în condiţiile în care acestea nu diferă în funcţie de sursa de finanţare a instituţiei medicale în care îşi desfăşoară activitatea.
Or, în prezenta cauză se poate imputa inculpatei o conduită neadecvată în cazul prestării actului medical, manifestată în mod sistematic şi că s-a folosit de profesia de medic pentru a obţine un beneficiu necuvenit. Față de împrejurările cauzei, având în vedere toate aspectele menţionate inclusiv la analizarea cuantumului pedepselor, Curtea apreciază că se impune modificarea continutul pedepsei complementare şi pedepsei accesorii prevăzute de art.66 lit. g C.pen. aplicate inculpatei în sensul că interzice lui Ababneh Dumitrovici Anca dreptul de a exercita profesia de medic pe durata stabilită de prima instanţă. Se are în vedere că potrivit dispoziţiilor legale în vigoare conţinutul pedepselor accesorii trebuie să fie identic cu cel al pedepselor complementare.
Cât priveşte modalitatea de executare a pedepsei, Curtea consideră că în mod greşit instanţa de fond a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins fără executarea efectivă a pedepsei şi a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei cu închisoare, în condiţiile dispoziţiile art. 91 C.pen., pe un termenul de supraveghere stabilit la 4 ani.
Împrejurarea că inculpata a profitat de poziţia specială pe care o avea şi a primit în mod repetat de la persoane diagnosticate cu afecţiuni oncologice sume de bani, înlătură posibilitatea de a reţine că, în raport de natura şi întinderea urmărilor produse, mijloacele folosite, modul şi împrejurările în care a fost comisă fapta, îndreptarea inculpatei s-ar realiza doar prin aplicarea în cauză a instituţiei prevăzute de art. 91 C.pen., respectiv suspendarea executarea pedepsei sub supraveghere. De altfel, instanţa de control judiciar constată că prima instanţă a analizat pe larg toate aceste elemente însă le-a dat o interpretare eronată conferind relevanţă juridică unor aspecte străine de fondul cauzei ( cum ar fi faptul că la nivel local este deficit de medici având specializarea inculpatei).
Astfel, având în vedere gravitatea faptei reţinută în sarcina inculpatei (numărul mare de acte materiale şi persoanele de la care a primit sume de bani) şi pentru care a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare (astfel cum a fost majorată de către instanţa de fond) şi de starea de pericol creată, Curtea, apreciază că se impune schimbarea modalităţii de executare a pedepsei, considerând astfel că scopul prevăzut de lege şi îndreptarea inculpatei s-ar realiza doar prin executarea efectivă a pedepsei în regim de penitenciar. Împrejurarea că inculpata are în prezent doi copii minori nu justifică prin ea însăşi stabilirea unui regim de executare diferit. (...)
În consecință, faţă de considerentele expuse anterior, Curtea, în temeiul art.421 pct.1 lit.b C.pr.pen., va respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpata Ababneh Dumitrovici Anca (...), va admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava (...), va desfiinţa, în parte, sentinţa penală sus menţionată, şi în rejudecare: va înlătura aplicarea disp. art.91, art. 92, art.93 şi art. 94 C.pen., va majora cuantumul pedepsei la care a fost condamnată inculpata Ababneh Dumitrovici Anca de la 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare la 3 (trei) ani închisoare, pedeapsă ce se va executa în regim de detenţie.”
Astfel, dincolo de imperativul respectării imaginii unui întreg sistem medical, instanța de control judiciar arată că, în condițiile date, persoanele care i-au oferit sume de bani inculpatei nu sunt persoane oarecare, ci chiar persoane deosebit de vulnerabile, care erau diagnosticate cu afecţiuni oncologice (iar credinţa populară îi făcea pe cei mai mulţi să fie convinşi că urmează să decedeze în scurt timp), Ababneh Dumitrovici Anca a primit sumele de bani fără nicio ezitare deşi uneori protesta formal, iar ritmicitatea cu care a primit aceste sume de bani denotă că aceasta obţinea venituri suplimentare consistente.
Apreciază instanţa de control judiciar că infracţiunea pentru care inculpata Ababneh Dumitrovici Anca a fost trimisă în judecată şi condamnat de către prima instanţă reprezintă o infracţiune deosebit de gravă şi raportat la numărul mare de acte materiale. Astfel, instanţa de control judiciar reţine că inculpata a fost interceptată şi supravegheată timp de aproximativ 20 de zile lucrătoare şi că în fiecare zi a primit de la pacienţii săi sau de la aparţinătorii acestora. Deși sumele de bani care au fost primite de către inculpată sunt relativ mici, frecvenţa cu care le primea denotă că pentru Ababneh Dumitrovici Anca această conduită reprezintă un mod de viaţă (relevant fiind modul în care banii erau disimulaţi şi ascunşi în momentul în care intra o altă persoană în cabinet).
Inculpata cunoştea cu exactitate faptul că are un ascendent moral asupra persoanelor care intrau în cabinetul său, că acestea erau neprotejate. Împrejurarea că inculpata nu a pretins şi solicitat în mod expres sume de bani sau produse de la pacienţii săi nu prezintă relevanţă juridică în condiţiile în care legiuitorul a incriminat ca infracţiunea de luare de mită şi în modalitatea acceptării unui folos material de către funcţionar pentru ca acesta din urmă să-şi îndeplinească atribuţiile de serviciu. Ritmicitatea cu care pacienţii inculpatei îi ofereau sume de bani denotă că aceştia erau „informaţi” în prealabil că trebuie să ofere sume de bani pentru serviciile medicale de care beneficiază iar faptul că multe persoane nu au recunoscut faptul că au dat bani medicului pentru a beneficia de servicii medicale care li se cuvineau se datorează în mare parte şi fricii de a nu se angaja răspunderea lor penală pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită.
Curtea reţine că inculpata a negat săvârşirea faptelor, iar împrejurarea că ulterior, cu ocazia audierii de către prima instanţă a recunoscut săvârşirea faptelor pentru a beneficia de reducerea limitelor de pedeapsă nu este de natură decât să convingă instanţa de control judiciar că Ababneh Dumitrovici Anca nu a conştientizat nici în prezent gravitatea faptelor sale şi că îşi apreciază conduita ca reprezentând o normalitate.
Curtea reţine că inculpata avea îndatorirea să ofere servicii medicale de cea mai înaltă calitate pacienţilor săi şi avea o îndatorire faţă de profesia pe care şi-a ales-o în mod liber să nu-i ştirbească prestigiul. Împrejurarea că mulţi pacienţi şi aparţinători ai acestora au susţinut că inculpata avea o conduită ireproşabilă şi se comporta amabil cu aceştia nu este de natură să conducă la diminuarea gravităţii faptelor lui Ababneh Dumitrovici Anca cu atât mai mult cu cât din înregistrările ambientale rezultă că cadrul medical se comporta deosebit de amabil cu pacienţii/aparţinătorii acestor tocmai pentru a obţine beneficii (relevant în acest sens fiind faptul că inculpata relata că s-a comportat intenţionat deosebit de amabil cu aparţinătorul unui pacient întrucât ştia că acesta lucrează în media de la nivel local şi era interesată să obţină bunăvoinţa acestuia). Contrar punctului de vedere expus de către apărare din materialul probator nu rezultă că sumele de bani au fost oferite de către pacienţi către inculpată cu titlu de „cadou” pentru ziua de naştere a inculpatei Ababneh Dumitrovici Anca în condiţiile în care din înregistrările ambientale rezultă că sumele de bani au fost oferite în plicuri sau fiind puse între înscrisurile medicale, fiind neverosimilă susţinerea că toţi pacienţii oferă cadouri cu ocazia zilei de naştere a medicului în mod disimulat.
Exemplaritatea sancțiunilor produce efecte atât asupra conduitei infractorului, contribuind la reeducarea sa, cât și asupra altor persoane care, văzând constrângerea la care este supus acesta, sunt puse în situația de a reflecta asupra propriei lor comportări viitoare și de a se abține de la săvârșirea de infracțiuni. Necesitatea aplicării unei sancțiuni și evaluarea cuantumului acesteia trebuie să se înfăptuiască sub semnul fermității care, în acest domeniu, înseamnă aplicarea unei pedepse corespunzătoare, adecvată pericolului social al faptei și persoanei inculpatului, aptă să-și realizeze cu maximă eficiență finalitatea educativ-preventivă.
Având în vedere cele expuse anterior, Curtea apreciază că față de natura, gravitatea infracțiunii și persoana inculpatei care, în calitate de medic a primit în mod sistematic bani pentru servicii medicale de la pacienţi pentru servicii medicale care trebuie să fie gratuite, aplicarea unei pedepse cu închisoarea, într-un cuantum îndreptat spre minim, respectiv o pedeapsă de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, reprezintă o măsură ineficiente, astfel încât se impune majorarea cuantumului acestei pedepse la un cuantum care să reprezinte o măsură de constrângere, dar şi un mijloc de reeducare eficiente, răspunzând astfel dezideratelor prevăzute de legiuitor în art.74 C.pen., precum şi scopului prevăzut de lege.
În ceea ce priveşte solicitarea Ministerului Public de a se interzice cu titlu de pedeapsă complementară dreptul de a se exercita profesia de medic fără a se face distincţiue între sistemul de sănătate finanţat din fonduri publice sau fonduri private precum şi solicitarea inculpatei apelante de a se reduce durata pentru care au fost impuse pedepsele complementare de la 5 ani la 2 ani, Curtea apreciază că se impune interzicerea dreptului unui inculpat de a profesa ca medic doar în situaţia în care s-ar demonstra că prin conduita sa, atât în timpul acordării serviciilor medicale cât şi după aceea, a dovedit că nu este demn să îndeplinească această profesie în condiţiile în care a fi medic implică manifestarea unei empatii deosebite faţă de pacienţi, înţelegerea acestora şi acordarea, în orice moment şi în orice condiţii, a unei asistenţe medicale de înaltă calitate şi în cadrul căreia nu este admis ca prin acţiunea/inacţiunea unui medic o persoană să fie afectată în mod iremediabil din punct de vedere fizic sau psihic. Nu prezintă relevanţă dacă medicul încălcă obligaţiile sale într-o unitate medicală finanţată din fonduri publice sau o unitate medicală finanţată din fonduri private în condiţiile în care acestea nu diferă în funcţie de sursa de finanţare a instituţiei medicale în care îşi desfăşoară activitatea.
Or, în prezenta cauză se poate imputa inculpatei o conduită neadecvată în cazul prestării actului medical, manifestată în mod sistematic şi că s-a folosit de profesia de medic pentru a obţine un beneficiu necuvenit. Față de împrejurările cauzei, având în vedere toate aspectele menţionate inclusiv la analizarea cuantumului pedepselor, Curtea apreciază că se impune modificarea continutul pedepsei complementare şi pedepsei accesorii prevăzute de art.66 lit. g C.pen. aplicate inculpatei în sensul că interzice lui Ababneh Dumitrovici Anca dreptul de a exercita profesia de medic pe durata stabilită de prima instanţă. Se are în vedere că potrivit dispoziţiilor legale în vigoare conţinutul pedepselor accesorii trebuie să fie identic cu cel al pedepselor complementare.
Cât priveşte modalitatea de executare a pedepsei, Curtea consideră că în mod greşit instanţa de fond a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins fără executarea efectivă a pedepsei şi a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei cu închisoare, în condiţiile dispoziţiile art. 91 C.pen., pe un termenul de supraveghere stabilit la 4 ani.
Împrejurarea că inculpata a profitat de poziţia specială pe care o avea şi a primit în mod repetat de la persoane diagnosticate cu afecţiuni oncologice sume de bani, înlătură posibilitatea de a reţine că, în raport de natura şi întinderea urmărilor produse, mijloacele folosite, modul şi împrejurările în care a fost comisă fapta, îndreptarea inculpatei s-ar realiza doar prin aplicarea în cauză a instituţiei prevăzute de art. 91 C.pen., respectiv suspendarea executarea pedepsei sub supraveghere. De altfel, instanţa de control judiciar constată că prima instanţă a analizat pe larg toate aceste elemente însă le-a dat o interpretare eronată conferind relevanţă juridică unor aspecte străine de fondul cauzei ( cum ar fi faptul că la nivel local este deficit de medici având specializarea inculpatei).
Astfel, având în vedere gravitatea faptei reţinută în sarcina inculpatei (numărul mare de acte materiale şi persoanele de la care a primit sume de bani) şi pentru care a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare (astfel cum a fost majorată de către instanţa de fond) şi de starea de pericol creată, Curtea, apreciază că se impune schimbarea modalităţii de executare a pedepsei, considerând astfel că scopul prevăzut de lege şi îndreptarea inculpatei s-ar realiza doar prin executarea efectivă a pedepsei în regim de penitenciar. Împrejurarea că inculpata are în prezent doi copii minori nu justifică prin ea însăşi stabilirea unui regim de executare diferit. (...)
În consecință, faţă de considerentele expuse anterior, Curtea, în temeiul art.421 pct.1 lit.b C.pr.pen., va respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpata Ababneh Dumitrovici Anca (...), va admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava (...), va desfiinţa, în parte, sentinţa penală sus menţionată, şi în rejudecare: va înlătura aplicarea disp. art.91, art. 92, art.93 şi art. 94 C.pen., va majora cuantumul pedepsei la care a fost condamnată inculpata Ababneh Dumitrovici Anca de la 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare la 3 (trei) ani închisoare, pedeapsă ce se va executa în regim de detenţie.”
