Scriitoarea de origine suceveană Angela Furtună vine cu o carte nouă, intitulată Somnul de frumusețe al civilizației - Cartea prizonierilor de război, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2024. Volumul va lua contact cu publicul la Târgul Internațional de Carte Gaudeamus (B2 Romexpo), Ediția 31, ce se va desfășura la București, în intervalul 4-8 decembrie. După lansare, cartea va fi disponibilă și în rețelele unor librării din țară: Libris, Delfin, One Distribution, Cărturești. Anul acesta se împlinesc 30 de ani de când a fost inaugurat Târgul Gaudeamus.
„De mai bine de zece ani sunt captată de ipoteza posibilității stingerii civilizației noastre de azi, precum s-a stins, cu mult timp în urmă, celebra civilizație Cucuteni: prin foc, prin incendii, prin explozii și pârjolire.
De fapt, condiția umană a suferit mutații, pentru că suntem deja o civilizație care arde: războaie teribile în proximitate, schimbări climatice apocaliptice, amenințări nucleare, exod masiv, semne ale stingerii identitare...
{inAds}
În registrul preocupării profunde și al meditației filosofic poetice, acest volum semnalează primejdia că suntem, cu toții, veritabili prizonieri ai unor multiple niveluri de război ce vizează tot ce știam noi până azi despre distrugerea civilizației și a ființei umane, chiar a speciei noastre.
Cartea conține și câteva lecturi critice, făcute de minți avizate critic ale culturii noastre (Adrian Lesenciuc - Prefață, Pavel Șușară, Norman Manea, Felix Nicolau, Ionel Bușe, Gheorghe Grigurcu, Hari Bucur-Marcu - Postfață), care vor capta atenția lectorului.
Există o avertizare: lectura nu va fi deconcertantă. Poezia adevărată nu este un divertisment, ci un nivel de profundă avertizare asupra vieții și a morții” (Angela Furtună).
Adrian Lesenciuc:
.
"Cu Somnul de frumusețe al civilizației. Cartea
prizonierilor de război poezia românească reclamă câștigul
unei alte modalități de expresie a poeziei sociale, diferite de
ceea ce se împământenise la noi prin Adrian Păunescu și
Grigore Vieru. Există în această poezie pe care o propune
Angela Furtună acel strigăt autentic, neimpus de vreo
ideologie, de vreun curent de gândire, al clarvăzătorului, al
vizionarului – în înțelesul de voyance al lui Arthur Rimbaud,
nu în cel al voyeurismului poeziei de după Andy Warhol –
conștient de tăcerea lumii adormite, dar convins de puterea
libertății de exprimare spre judecata istoriei. Și mai există o
conștiință limpede a vârstelor creației umanității, care
înseamnă, deopotrivă, că în vremurile dării de seamă prin
jurnalul de călătorie transformat în jurnal de război al
cronicarului unor vremuri improprii, „există o narativitate
clasică a torturii..."..."
/
Pavel Șușară:
.
"inevitabil, în această carte te vei supune, rând pe rând, unei expresii poetice fără fisură, unei dicții revelate, de factură mediumnică, apoi vei trăi
paradoxurile unei sensibilități revoltate, ale unei răzvrătiri
existențiale la limita sfidării luciferice, după care vei întra
direct în scenariile eroismului istoric, al somațiilor unei etici
necruțătoare, pentru ca, finalmente, să te afunzi într-o
amplă epopee senzorialo-panteistă, într-un adevărat imn
închinat firii și conștiinței tulburătoare de a fi..."
/
Gheorghe Grigurcu:
.
“Vedem în producţia pe deplin matură a Angelei Furtună una din creaţiile de seamă ale poeziei române de azi”.
/
Norman Manea:
.
“Dialogul cu Brâncuşi, ţăranul oltean, care a hipnotizat planeta şi a înălţat Coloana Infinită2 a spiritului spre nemărginirea din noi şi din afara noastră serveşte ca un exemplar stimulent liric nu doar Visătoarei Poete, care domneşte peste posteritate şi peste prezent, ci şi ucenicilor ei intru frumuseţe, îngândurare şi vis”.
/
Hari Bucur-Marcu:
.
"Eu am avut în față și m-am delectat îndelung și repetat
cu un volum de poezie adevărată, care face deplină onoare
limbii române literare și culturii române, încrustate în
civilizația euro-atlantică, de care aparținem încă înainte de
a ne ști ca români."
„De mai bine de zece ani sunt captată de ipoteza posibilității stingerii civilizației noastre de azi, precum s-a stins, cu mult timp în urmă, celebra civilizație Cucuteni: prin foc, prin incendii, prin explozii și pârjolire.
De fapt, condiția umană a suferit mutații, pentru că suntem deja o civilizație care arde: războaie teribile în proximitate, schimbări climatice apocaliptice, amenințări nucleare, exod masiv, semne ale stingerii identitare...
{inAds}
În registrul preocupării profunde și al meditației filosofic poetice, acest volum semnalează primejdia că suntem, cu toții, veritabili prizonieri ai unor multiple niveluri de război ce vizează tot ce știam noi până azi despre distrugerea civilizației și a ființei umane, chiar a speciei noastre.
Cartea conține și câteva lecturi critice, făcute de minți avizate critic ale culturii noastre (Adrian Lesenciuc - Prefață, Pavel Șușară, Norman Manea, Felix Nicolau, Ionel Bușe, Gheorghe Grigurcu, Hari Bucur-Marcu - Postfață), care vor capta atenția lectorului.
Există o avertizare: lectura nu va fi deconcertantă. Poezia adevărată nu este un divertisment, ci un nivel de profundă avertizare asupra vieții și a morții” (Angela Furtună).
Adrian Lesenciuc:
.
"Cu Somnul de frumusețe al civilizației. Cartea
prizonierilor de război poezia românească reclamă câștigul
unei alte modalități de expresie a poeziei sociale, diferite de
ceea ce se împământenise la noi prin Adrian Păunescu și
Grigore Vieru. Există în această poezie pe care o propune
Angela Furtună acel strigăt autentic, neimpus de vreo
ideologie, de vreun curent de gândire, al clarvăzătorului, al
vizionarului – în înțelesul de voyance al lui Arthur Rimbaud,
nu în cel al voyeurismului poeziei de după Andy Warhol –
conștient de tăcerea lumii adormite, dar convins de puterea
libertății de exprimare spre judecata istoriei. Și mai există o
conștiință limpede a vârstelor creației umanității, care
înseamnă, deopotrivă, că în vremurile dării de seamă prin
jurnalul de călătorie transformat în jurnal de război al
cronicarului unor vremuri improprii, „există o narativitate
clasică a torturii..."..."
/
Pavel Șușară:
.
"inevitabil, în această carte te vei supune, rând pe rând, unei expresii poetice fără fisură, unei dicții revelate, de factură mediumnică, apoi vei trăi
paradoxurile unei sensibilități revoltate, ale unei răzvrătiri
existențiale la limita sfidării luciferice, după care vei întra
direct în scenariile eroismului istoric, al somațiilor unei etici
necruțătoare, pentru ca, finalmente, să te afunzi într-o
amplă epopee senzorialo-panteistă, într-un adevărat imn
închinat firii și conștiinței tulburătoare de a fi..."
/
Gheorghe Grigurcu:
.
“Vedem în producţia pe deplin matură a Angelei Furtună una din creaţiile de seamă ale poeziei române de azi”.
/
Norman Manea:
.
“Dialogul cu Brâncuşi, ţăranul oltean, care a hipnotizat planeta şi a înălţat Coloana Infinită2 a spiritului spre nemărginirea din noi şi din afara noastră serveşte ca un exemplar stimulent liric nu doar Visătoarei Poete, care domneşte peste posteritate şi peste prezent, ci şi ucenicilor ei intru frumuseţe, îngândurare şi vis”.
/
Hari Bucur-Marcu:
.
"Eu am avut în față și m-am delectat îndelung și repetat
cu un volum de poezie adevărată, care face deplină onoare
limbii române literare și culturii române, încrustate în
civilizația euro-atlantică, de care aparținem încă înainte de
a ne ști ca români."