Primarul PSD al municipiului Suceava, Vasile Rîmbu, a fost condamnat, săptămâna trecută, de judecătorul Cristian Pînzariu din cadrul Tribunalul Suceava, la un an și patru luni de închisoare, cu amânarea aplicării pedepsei, pentru infracțiuni împotriva justiției.
Potrivit rechizitoriului DNA, Vasile Rîmbu, care la data faptei era manager suspendat al spitalului, ar fi determinat-o pe Dana Mihaela Mamciuc să-i transmită informații confidențiale despre o anchetă penală în care el era implicat. Aceste informații, obținute de Mamciuc prin intermediul atribuțiilor de serviciu, ar fi fost folosite de Rîmbu pentru a-și pregăti o strategie de apărare în vederea evitării răspunderii penale.
Evenimentele au avut loc în contextul unei anchete penale desfășurate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, care investiga posibile încălcări ale măsurilor de prevenire și combatere a bolilor la nivelul spitalului.
Conform DNA, Rîmbu a folosit aplicația de mesagerie WhatsApp pentru a solicita informații despre ancheta penală, iar Mamciuc i-a transmis aceste date prin intermediul fiicei lui Rîmbu, Alexandra Elena Rîmbu.
Printre informațiile divulgate se numără conținutul adreselor formulate de procurori, natura documentelor solicitate de organele de urmărire penală, precum și poziția exprimată de directorul medical al spitalului, Mircea Macovei, într-un răspuns scris destinat exclusiv organelor de urmărire penală. Macovei a făcut referiri la implicarea lui Rîmbu în evenimentele cercetate, ceea ce ar fi putut influența cursul anchetei.
Instanța a stabilit că faptele săvârșite de cei doi inculpați întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de Legea nr. 78/2000 privind prevenirea și combaterea corupției. Astfel, Vasile Rîmbu a fost condamnat la 1 an și 4 luni de închisoare pentru instigare la folosirea de informații confidențiale, iar Dana Mihaela Mamciuc la aceeași pedeapsă pentru divulgarea acestor informații. În ambele cazuri, instanța a dispus amânarea aplicării pedepselor pe un termen de supraveghere de 2 ani.
Prezentăm, mai jos, câteva paragrafe din motivarea redactată de judecătorul Cristian Pînzariu din cadrul Tribunalului Suceava:
Vasile Rîmbu, la data faptei manager suspendat al Spitalului Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul, de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, reţinându-se în fapt că, în calitate de manager suspendat al Spitalului Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, la data de 01.05.2020, cu intenție, a determinat-o pe inculpata Mamciuc Dana Mihaela, șef al Serviciului Juridic din cadrul aceluiași spital, să-i transmită, prin intermediul numitei Rîmbu Alexandra Elena, informații nedestinate publicității în posesia cărora intrase prin exercitarea atribuțiilor de serviciu, referitoare la o anchetă penală în care era implicat (respectiv conținutul adreselor formulate de procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, natura documentelor solicitate de organele de urmărire penală, precum și date cu privire la poziția exprimată de managerul medical al spitalului, Macovei Mircea Alexandru, în cuprinsul unui înscris destinat exclusiv organelor de urmărire penală, în care a făcut referiri la implicarea numitului Rîmbu Vasile în aspectele cercetate), în scopul de a-și asigura un folos necuvenit, constând în posibilitatea a-și pregăti o strategie de apărare adaptată la nivelul datelor deținute de organele de urmărire penală, în vederea evitării atragerii răspunderii penale.
Mamciuc Dana Mihaela, la data faptei șefa Serviciului Juridic din cadrul Spitalului Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, în prezent director interimar al Direcției Resurse Umane, Juridic și Salarizare din cadrul aceluiași spital, pentru săvârșirea infracțiunii de folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul, de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, reţinându-se în fapt că, la data de 01.05.2020, având calitatea de șef al Serviciului Juridic din cadrul Spitalului Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, la solicitarea inculpatului Rîmbu Vasile, manager suspendat în cadrul aceluiași spital, cu intenție, i-a transmis acestuia, prin intermediul fiicei sale, Rîmbu Alexandra Elena, informații nedestinate publicității în posesia cărora intrase prin exercitarea atribuțiilor de serviciu, referitoare la o anchetă penală în care era implicat (respectiv conținutul adreselor formulate de procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, natura documentelor solicitate de organele de urmărire penală, precum și date cu privire la poziția exprimată de directorul medical al spitalului, Macovei Mircea Alexandru, în cuprinsul unui înscris destinat exclusiv organelor de urmărire penală, în care a făcut referiri la implicarea numitului Rîmbu Vasile în aspectele cercetate), în scopul de a-i asigura acestuia din urmă un folos necuvenit, constând în posibilitatea a-și pregăti o strategie de apărare adaptată la nivelul datelor deținute de organele de urmărire penală, în vederea evitării atragerii răspunderii penale.
La data de 23 martie 2020, procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava, examinând mai multe articole publicate la aceeași dată în mediul online, s-au sesizat din oficiu cu privire la săvârșirea infracțiunilor de zădărnicirea combaterii bolilor și abuz în serviciu, constând în aceea că, la nivelul instituțiilor județului Suceava nu ar fi fost respectate măsurile dispuse cu privire la reglementările legislative în vigoare privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infecto-contagioase. Din conținutul publicațiilor online analizate a rezultat că anumiți funcționari publici din sistemul medical și-ar fi exercitat în mod defectuos atribuțiile de serviciu, aducând atingere intereselor legitime ale cetățenilor prin faptul că, în contextul pandemiei existente la acel moment la nivel mondial, au solicitat cadrelor medicale din cadrul Spitalului Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, prezența la serviciu în data de 23 martie 2020, atât a persoanelor testate pozitiv, negativ, cât și a celor suspectate de infecție cu noul coronavirus (COVID-19), rezultând o posibilă contaminare în masă. Cauza a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava, iar prin ordonanța din data de 25 martie 20020 s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava.
Astfel, din probatoriul administrat a rezultat că în cursul urmăririi penale, procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava au formulat mai multe adrese către Spitalul Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, prin care au solicitat relații cu privire la aspectele care făceau obiectul cercetărilor.
În acest context, la data de 23 apriluie 2020, inculpata Mamciuc Dana Mihaela, în calitatea sa de șef al Serviciului Juridic, Relații cu Publicul și Securitatea Muncii, îi aduce la cunoștință martorului Macovei Mircea Alexandru, directorul medical al spitalului, că va trebui să pregătească un răspuns în scris la o adresă primită din partea Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, prin care s-a solicitat înaintarea la dosarul cauzei a Ordinului de ministru invocat de către martor în relaționarea cu angajații spitalului, pentru a-i convoca la data de 23 martie 2020, ora 07:30, indiferent dacă printre ei se aflau persoane confirmativ pozitiv pentru infecția cu coronavirus, suspectate de a fi infectate sau confirmate negativ la această infecție.
Din comunicatele de presă transmise de Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava și Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, având în vedere interesul public major cu privire la cercetările care se desfășurau în această cauză, inculpatul Rîmbu Vasile a luat la cunoștință despre inițierea acestei anchete penale care avea ca scop lămurirea împrejurărilor în care survenise decesul mai multor pacienți internați în cadrul Spitalului Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava care fuseseră confirmați pozitiv la testarea pentru Covid-19, existând indicii privind încălcarea de către mai mulți funcționari publici din cadrul spitalului a măsurilor stabilite de autorități în vederea prevenirii și limitării efectelor epidemiei de coronavirus, precum și împrejurările în care mai mulți funcționari publici din cadrul spitalului, au solicitat prezența la serviciu, la data de 23 martie 2020, a persoanelor testate pozitiv la infecția cu Covid-19, negativ și a celor suspecte, rezultând o posibilă contaminare în masă cu acest prilej.
Întrucât ocupa poziția de manager al Spitalului Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava în perioada respectivă (suspendarea sa din funcție intervenind prin Dispoziția președintelui Consiliului Județean Suceava nr. 303 din data de 25.03.2020), inculpatul Rîmbu Vasile a realizat că inclusiv activitatea sa urma să fie investigată, astfel că, folosindu-se de poziția de autoritate și ascendentul moral dobândite prin natura funcției (relevante în acest sens fiind discuțiile dintre cei doi inculpați purtate prin intermediul aplicației informatice „WhatsApp”, astfel cum au fost relevate în urma efectuării percheziției informatice) față de inculpata Mamaciuc Dana Mihaela, șefa Serviciului Juridic din cadrul spitalului și persoana care îndeplinea atribuții de gestionare a relațiilor solicitate de organele de urmărire penală, a apelat la aceasta din urmă pentru a-i transmite informațiile nedestinate publicității privind ancheta penală care se afla la acel moment în etapa urmăririi penale in rem, prin încălcarea obligației sale de păstrare a confidențialității asupra aspectelor de care lua la cunoștință în exercitarea atribuțiilor de serviciu, în scopul cunoașterii din timp a strategiei de anchetă adoptată de organele de urmărire penală, precum și a datelor care l-ar fi putut incrimina, având în vedere că în cauza respectivă era cercetată și activitatea altor funcționari publici din cadrul spitalului cu care interacționase, sens în care facem referire la situația directorului medical Macovei Mircea Alexandru.
Astfel, cu ocazia efectuării în cauză a percheziției informatice, autorizată de către judecătorul de drepturi și libertăți, a rezultat că inculpatul Rîmbu Vasile, în perioada în care nu mai activa ca manager al Spitalului Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, a folosit aplicația bazată pe transferul criptat de date informatice „WhatsApp”, pentru a se interesa de la suspecta mamciuc Dana Mihaela în legătură cu solicitările de date/informații sau înscrisuri primite din partea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava.
În acest sens, referindu-se la adresa din data de 02 aprilie 2020 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, despre conținutul căreia avea cunoștință, inculpatul Rîmbu Vasile îi transmite un mesaj „WhatsApp” inculpatei Mamciuc Dana Mihaela la data de 22 aprilie 2020, cu următorul conținut: „până vineri (...) nu răspundeți la adresă”, solicitându-i acesteia din urmă să consulte răspunsul scris pe care îl va prezenta directorul medical Macovei Mircea Alexandru, pentru a-i comunica ulterior poziția adoptată de acesta în legătură cu solicitările procurorilor: „și când aveți timp uitați va pe notițele pe care o să vi le dea domn dr.”.
În continuare, inculpatul Rîmbu Vasile se asigură că nu s-a transmis încă un răspuns la adresa organelor de urmărire penală („dar încă n ați formulat răspunsurile, pentru că are și el câteva idei”), iar inculpata Mamaciuc Dana Mihaela îi comunică că va trimite în ziua următoare un răspuns parțial, urmând să înainteze ulterior și răspunsul scris pe care îl va da directorului medical Macovei Mircea Alexandru („Dl Macovei își va formula răspunsul și îl vom înainta, eu nu trimit fără răspunsul lui scris”).
Inculpatul Rîmbu Vasile era interesat să cunoască aspectele prezentate de directorul medical Mircea Macovei în răspunsul dat solicitării organelor de urmărire penală, întrucât acesta putea oferi detalii care ar fi putut atrage inclusiv răspunderea sa penală, având în vedere că ambii au avut un grad de implicare în privința evenimentelor desfășurate la Spitalul Județean Suceava în dimineața zilei de 23 martie 2020, cercetate în dosarul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava.
Că așa au stat lucrurile rezultă cu certitudine din corespondența purtată între cei doi inculpați prin intermediul aplicației informatice „WhatsApp” pe marginea revenirii în activitate a directorului medical Macovei Mircea Alexandru (din concediul medical ca urmare a infectării sale cu COVID-19), ocazie cu care inculpata Mamciuc Dana Mihaela își manifestă îngrijorarea dacă nu cumva Macovei Mircea Alexandru „își va urmări propriul interes” în cadrul cercetărilor efectuate, în timp ce inculpatul Rîmbu Vasile îi răspunde că „singur nu poate” și că „trebuie să privească în ansamblu”, în sensul că orice variantă pe care o va oferi trebuie să-i avantajeze pe amândoi, altfel inclusiv Macovei Mircea Alexanxdru va putea fi tras la răspundere penală.
La data de 29 aprilie 2020, în evidențele Spitalului Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava a fost înregistrat răspunsul directorului medical Macovei Mircea Alexandru cu privire la aspectele solicitate. Astfel cum rezultă din conținutul acestui înscris, directorul medical face de mai multe ori referire la implicarea inculpatului Rîmbu Vasile în evenimentele desfășurate la Spitalul Județean Suceava la data de 23 martie 2020: „această convocare a fost efectuată în urma unei discuții finale avute cu managerul Spitalului, dl. Vasile Rîmbu, în seara zilei de 22.03.2020. Managerul discutase deja anterior cu Ministrul Sănătății (…) acest plan l-am comunicat imediat ca propunere managerului Spitalului, dl. Vasile Rîmbu, care a fost de acord (…) managerul mi-a comunicat apoi acest lucru, solicitându-mi a chema pentru a doua zi de dimineață tot personalul Spitalului pentru a fi testat, conform ordinului Ministrului (…) în urma unor discuții dintre managerul Spitalului și subsemnatul, s-au reconfirmat cele discutate de noi în seara/noaptea anterioară (…) împreună cu colegii mei am așteptat noile dispoziții ale managerului Spitalului”.
La data de 01 mai 2020, inculpatul Rîmbu Vasile la momentul respectiv suspendat din funcția de manager al spitalului după cum s-a arătat anterior, i-a trimis inculpatei Mamciuc Dana Mihaela un bilețel conținând numărul de telefon al fiicei sale, Rîmbu Alexandra Elena, precum și indicația de a-i comunica acesteia datele și informațiile obținute în exercitarea atribuțiilor de serviciu, cu referire la dosarul penal instrumentat de procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, pentru a cunoaște din timp detaliile cu privire la solicitările formulate de organele de urmărire penală, precum și cu privire la poziția exprimată de către dr. Macovei Mircea Alexandru în cadrul răspunsului scris înaintat la dosarul cauzei, astfel încât să-și poată formula apărări în funcție de toate aceste elemente probatorii, în situația în care organele de urmărire penală vor urmări atragerea răspunderii sale penale cu privire la aspectele cercetate.
Astfel, în urma efectuării percheziției informatice a rezultat că la data de 01.05.2020, inculpatul Rîmbu Vasile o întreabă, în conținutul unui mesaj transmis prin aplicația informatică „WhatsApp”, pe inculpata Mamciuc Dana Mihaela dacă „te-a sunat cineva?”, acesta din urmă răspunzând că „încă nu, dar eram în același gând, tocmai am trimis sms. Eu acum am ajuns acasă. Nu am sunat direct, nu știu programul”.
Mesajul la care face referire inculpata a fost adresat, la data de 01.05.2020, ora 18:32, numărului de apel 07XXXXXXXX.
Întrucât nu a primit niciun răspuns, Mamciuc Dana Mihaela l-a întrebat, tot prin intermediul unui mesaj „WhatsApp”, pe inculpatul Rîmbu Vasile dacă „Nr de tel este corect? 07XXXXXXXX”, acesta din urmă indicându-i că numărul indicat conține o cifră greșită „0722”, făcând referire la numărul de telefon al fiicei sale, Rîmbu Alexandra Elena, care este 07XXXXXXXX. În continuare, Mamciuc Dana Mihaela menționează „A rsp o pers și a spus că este greșeală”, iar inculpatul îi răspunde: „Am scris greșit. Scuze!”.
Astfel, din probatoriul administrat a rezultat că în cursul urmăririi penale, procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava au formulat mai multe adrese către Spitalul Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, prin care au solicitat relații cu privire la aspectele care făceau obiectul cercetărilor.
În acest context, la data de 23 apriluie 2020, inculpata Mamciuc Dana Mihaela, în calitatea sa de șef al Serviciului Juridic, Relații cu Publicul și Securitatea Muncii, îi aduce la cunoștință martorului Macovei Mircea Alexandru, directorul medical al spitalului, că va trebui să pregătească un răspuns în scris la o adresă primită din partea Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, prin care s-a solicitat înaintarea la dosarul cauzei a Ordinului de ministru invocat de către martor în relaționarea cu angajații spitalului, pentru a-i convoca la data de 23 martie 2020, ora 07:30, indiferent dacă printre ei se aflau persoane confirmativ pozitiv pentru infecția cu coronavirus, suspectate de a fi infectate sau confirmate negativ la această infecție.
Din comunicatele de presă transmise de Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava și Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, având în vedere interesul public major cu privire la cercetările care se desfășurau în această cauză, inculpatul Rîmbu Vasile a luat la cunoștință despre inițierea acestei anchete penale care avea ca scop lămurirea împrejurărilor în care survenise decesul mai multor pacienți internați în cadrul Spitalului Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava care fuseseră confirmați pozitiv la testarea pentru Covid-19, existând indicii privind încălcarea de către mai mulți funcționari publici din cadrul spitalului a măsurilor stabilite de autorități în vederea prevenirii și limitării efectelor epidemiei de coronavirus, precum și împrejurările în care mai mulți funcționari publici din cadrul spitalului, au solicitat prezența la serviciu, la data de 23 martie 2020, a persoanelor testate pozitiv la infecția cu Covid-19, negativ și a celor suspecte, rezultând o posibilă contaminare în masă cu acest prilej.
Întrucât ocupa poziția de manager al Spitalului Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava în perioada respectivă (suspendarea sa din funcție intervenind prin Dispoziția președintelui Consiliului Județean Suceava nr. 303 din data de 25.03.2020), inculpatul Rîmbu Vasile a realizat că inclusiv activitatea sa urma să fie investigată, astfel că, folosindu-se de poziția de autoritate și ascendentul moral dobândite prin natura funcției (relevante în acest sens fiind discuțiile dintre cei doi inculpați purtate prin intermediul aplicației informatice „WhatsApp”, astfel cum au fost relevate în urma efectuării percheziției informatice) față de inculpata Mamaciuc Dana Mihaela, șefa Serviciului Juridic din cadrul spitalului și persoana care îndeplinea atribuții de gestionare a relațiilor solicitate de organele de urmărire penală, a apelat la aceasta din urmă pentru a-i transmite informațiile nedestinate publicității privind ancheta penală care se afla la acel moment în etapa urmăririi penale in rem, prin încălcarea obligației sale de păstrare a confidențialității asupra aspectelor de care lua la cunoștință în exercitarea atribuțiilor de serviciu, în scopul cunoașterii din timp a strategiei de anchetă adoptată de organele de urmărire penală, precum și a datelor care l-ar fi putut incrimina, având în vedere că în cauza respectivă era cercetată și activitatea altor funcționari publici din cadrul spitalului cu care interacționase, sens în care facem referire la situația directorului medical Macovei Mircea Alexandru.
Astfel, cu ocazia efectuării în cauză a percheziției informatice, autorizată de către judecătorul de drepturi și libertăți, a rezultat că inculpatul Rîmbu Vasile, în perioada în care nu mai activa ca manager al Spitalului Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, a folosit aplicația bazată pe transferul criptat de date informatice „WhatsApp”, pentru a se interesa de la suspecta mamciuc Dana Mihaela în legătură cu solicitările de date/informații sau înscrisuri primite din partea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava.
În acest sens, referindu-se la adresa din data de 02 aprilie 2020 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, despre conținutul căreia avea cunoștință, inculpatul Rîmbu Vasile îi transmite un mesaj „WhatsApp” inculpatei Mamciuc Dana Mihaela la data de 22 aprilie 2020, cu următorul conținut: „până vineri (...) nu răspundeți la adresă”, solicitându-i acesteia din urmă să consulte răspunsul scris pe care îl va prezenta directorul medical Macovei Mircea Alexandru, pentru a-i comunica ulterior poziția adoptată de acesta în legătură cu solicitările procurorilor: „și când aveți timp uitați va pe notițele pe care o să vi le dea domn dr.”.
În continuare, inculpatul Rîmbu Vasile se asigură că nu s-a transmis încă un răspuns la adresa organelor de urmărire penală („dar încă n ați formulat răspunsurile, pentru că are și el câteva idei”), iar inculpata Mamaciuc Dana Mihaela îi comunică că va trimite în ziua următoare un răspuns parțial, urmând să înainteze ulterior și răspunsul scris pe care îl va da directorului medical Macovei Mircea Alexandru („Dl Macovei își va formula răspunsul și îl vom înainta, eu nu trimit fără răspunsul lui scris”).
Inculpatul Rîmbu Vasile era interesat să cunoască aspectele prezentate de directorul medical Mircea Macovei în răspunsul dat solicitării organelor de urmărire penală, întrucât acesta putea oferi detalii care ar fi putut atrage inclusiv răspunderea sa penală, având în vedere că ambii au avut un grad de implicare în privința evenimentelor desfășurate la Spitalul Județean Suceava în dimineața zilei de 23 martie 2020, cercetate în dosarul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava.
Că așa au stat lucrurile rezultă cu certitudine din corespondența purtată între cei doi inculpați prin intermediul aplicației informatice „WhatsApp” pe marginea revenirii în activitate a directorului medical Macovei Mircea Alexandru (din concediul medical ca urmare a infectării sale cu COVID-19), ocazie cu care inculpata Mamciuc Dana Mihaela își manifestă îngrijorarea dacă nu cumva Macovei Mircea Alexandru „își va urmări propriul interes” în cadrul cercetărilor efectuate, în timp ce inculpatul Rîmbu Vasile îi răspunde că „singur nu poate” și că „trebuie să privească în ansamblu”, în sensul că orice variantă pe care o va oferi trebuie să-i avantajeze pe amândoi, altfel inclusiv Macovei Mircea Alexanxdru va putea fi tras la răspundere penală.
La data de 29 aprilie 2020, în evidențele Spitalului Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava a fost înregistrat răspunsul directorului medical Macovei Mircea Alexandru cu privire la aspectele solicitate. Astfel cum rezultă din conținutul acestui înscris, directorul medical face de mai multe ori referire la implicarea inculpatului Rîmbu Vasile în evenimentele desfășurate la Spitalul Județean Suceava la data de 23 martie 2020: „această convocare a fost efectuată în urma unei discuții finale avute cu managerul Spitalului, dl. Vasile Rîmbu, în seara zilei de 22.03.2020. Managerul discutase deja anterior cu Ministrul Sănătății (…) acest plan l-am comunicat imediat ca propunere managerului Spitalului, dl. Vasile Rîmbu, care a fost de acord (…) managerul mi-a comunicat apoi acest lucru, solicitându-mi a chema pentru a doua zi de dimineață tot personalul Spitalului pentru a fi testat, conform ordinului Ministrului (…) în urma unor discuții dintre managerul Spitalului și subsemnatul, s-au reconfirmat cele discutate de noi în seara/noaptea anterioară (…) împreună cu colegii mei am așteptat noile dispoziții ale managerului Spitalului”.
La data de 01 mai 2020, inculpatul Rîmbu Vasile la momentul respectiv suspendat din funcția de manager al spitalului după cum s-a arătat anterior, i-a trimis inculpatei Mamciuc Dana Mihaela un bilețel conținând numărul de telefon al fiicei sale, Rîmbu Alexandra Elena, precum și indicația de a-i comunica acesteia datele și informațiile obținute în exercitarea atribuțiilor de serviciu, cu referire la dosarul penal instrumentat de procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, pentru a cunoaște din timp detaliile cu privire la solicitările formulate de organele de urmărire penală, precum și cu privire la poziția exprimată de către dr. Macovei Mircea Alexandru în cadrul răspunsului scris înaintat la dosarul cauzei, astfel încât să-și poată formula apărări în funcție de toate aceste elemente probatorii, în situația în care organele de urmărire penală vor urmări atragerea răspunderii sale penale cu privire la aspectele cercetate.
Astfel, în urma efectuării percheziției informatice a rezultat că la data de 01.05.2020, inculpatul Rîmbu Vasile o întreabă, în conținutul unui mesaj transmis prin aplicația informatică „WhatsApp”, pe inculpata Mamciuc Dana Mihaela dacă „te-a sunat cineva?”, acesta din urmă răspunzând că „încă nu, dar eram în același gând, tocmai am trimis sms. Eu acum am ajuns acasă. Nu am sunat direct, nu știu programul”.
Mesajul la care face referire inculpata a fost adresat, la data de 01.05.2020, ora 18:32, numărului de apel 07XXXXXXXX.
Întrucât nu a primit niciun răspuns, Mamciuc Dana Mihaela l-a întrebat, tot prin intermediul unui mesaj „WhatsApp”, pe inculpatul Rîmbu Vasile dacă „Nr de tel este corect? 07XXXXXXXX”, acesta din urmă indicându-i că numărul indicat conține o cifră greșită „0722”, făcând referire la numărul de telefon al fiicei sale, Rîmbu Alexandra Elena, care este 07XXXXXXXX. În continuare, Mamciuc Dana Mihaela menționează „A rsp o pers și a spus că este greșeală”, iar inculpatul îi răspunde: „Am scris greșit. Scuze!”.
În urma efectuării supravegherii tehnice în cauză a rezultat că inculpata Mamciuc Dana Mihaela s-a conformat solicitării inculpatului Rîmbu Vasile, furnizându-i date și informații nedestinate publicității, referitoare la conținutul adreselor formulate de procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, natura documentelor solicitate de organele de urmărire penală, precum și date cu privire la poziția exprimată de directorul medical al spitalului, Macovei Mircea Alexandru, în cuprinsul unui înscris destinat exclusiv organelor de urmărire penală, în care a făcut referiri la implicarea inculpatului Rîmbu Vasile în aspectele cercetate, atrăgându-i atenția numitei Rîmbu Alexandra Elena că „este bine ca domnul manager să fie foarte prudent în ceea ce-l privește”, întrucât „lucrurile se vor bate cap în cap”.
Astfel, la data de 01.05.2020, ora 18:39:59, Mamciuc Dana Mihaela o apelează pe Rîmbu Alexandra Elena și discută următoarele:
Rîmbu Alexandra Elena: alo!
Mamciuc Dana Mihaela: alo! bună ziua!
Rîmbu Alexandra Elena: bună ziua!
(...)
Mamciuc Dana Mihaela: am numărul de telefon de la fostul meu șef….de la domnul manager…
Rîmbu Alexandra Elena: da, da, da! Da!
Mamciuc Dana Mihaela: așa! Ăă…am…ați comandat să sun?
Rîmbu Alexandra Elena: …da…
(...)
Mamciuc Dana Mihaela: dosărelul penal este in rem….
Rîmbu Alexandra Elena: da, da…
Mamciuc Dana Mihaela: are două capete: ”zădărnicirea combaterii bolilor” și ăăă…”abuz în serviciu”…
Rîmbu Alexandra Elena: a fost…da…
Mamciuc Dana Mihaela: …”abuz în serviciu”…
Rîmbu Alexandra Elena: …îhî…
Mamciuc Dana Mihaela: …ăăă…așa este în ordonanța de….ăăă…în ordonanță…
Rîmbu Alexandra Elena: da, da, da!
Mamciuc Dana Mihaela: eu am avut solicitate foarte multe documente, nu am avut posibilitatea să le comunic din 25 martie până la data prezentă, decât o mică parte. Le-am adus la cunoștință că-mi este imposibil să fac aceste comunicări pentru că nu există resursă umană disponibilă care să pregătească aceste înscrisuri…
Rîmbu Alexandra Elena: îhî…
Mamciuc Dana Mihaela: și că, practic, îmi este….ăăă….limitată capacitatea de asigurarea a asistenței medicale pentru că ei mi-au cerut și foi de observație…foarte multe….
Rîmbu Alexandra Elena: îhî…
Mamciuc Dana Mihaela: …a pacienților! Eu am dedus de aicea că problema…zic eu ”problema”…ei vor să verifice că…foarte mulți pacienți au decedat pe secții, nu în ATI…
Rîmbu Alexandra Elena: îhî…da….
Mamciuc Dana Mihaela: așa….și mi-au cerut foile de observație a pacienților decedați pe secții. Eu nu am avut…în secțiile alea sunt contaminate și le-am invocat că eu nu cunosc la data respectivă….că nu cunosc protocolul nou privind decontaminarea și alte chestii…
Rîmbu Alexandra Elena: da…ei, astea-s…astea-s….da…o să fie date ...(neinteligibil)...
Mamciuc Dana Mihaela: ăăă…oricum, eu comunic cu ei…
Rîmbu Alexandra Elena: ...necesare…
Mamciuc Dana Mihaela: da…eu, oricum comunic cu ei doar pe format electronic! Ei nu primesc niciun document de la noi…
Rîmbu Alexandra Elena: îhî…
Mamciuc Dana Mihaela: …în format letric…doar pe…totul scanez și trimit pe mail! Și am dat…partea asta de…ne-au cerut ei acuma, ultima dată…contractul de la prestatorul servicii epidemiolog…ăăă…structura compartimentului, fișele de post, contractele de muncă…
Rîmbu Alexandra Elena: da, e normal…
Mamciuc Dana Mihaela: îhî…
Rîmbu Alexandra Elena: …toate documentele…
Mamciuc Dana Mihaela: îhî…
Rîmbu Alexandra Elena: …necesare…da…
Mamciuc Dana Mihaela: da, îs…sunt foarte multe! Noi, la data prezentă suntem la ...(neinteligibil)...
Rîmbu Alexandra Elena: da…
Mamciuc Dana Mihaela: spune!
Rîmbu Alexandra Elena: cred că celelalte…celălalt caz era…aici nu avem ...(neinteligibil)... sunt procedurile normale de…
Mamciuc Dana Mihaela: îhî, îhî…da…
Rîmbu Alexandra Elena: da…
Mamciuc Dana Mihaela: doar atâta pot să-ți spun că: ăăă…domnul Macovei mi-a dat miercuri răspunsul pentru că dumnealui avea o adresă prin care s-a solicitat să aducă…nu! a fost comunicat un înscris în care mi-a fost solicitat să pun la dispoziție ordinul de ministrul în baza că…care a stat la bază…convocării tuturor cadrelor medicale, știi…
Rîmbu Alexandra Elena: îhî…
Mamciuc Dana Mihaela: ori, eu am așteptat să vină domnul Macovei, să fie sănătos ca să-i înmânez acel…văd că solicitarea a făcut-o dumnealui...
Rîmbu Alexandra Elena: da…
Mamciuc Dana Mihaela: și când s-a întors mi-a dat și mi-a făcut un răspuns elaborat. Are și el un avocat contractat…
Rîmbu Alexandra Elena: îhî…
Mamciuc Dana Mihaela: nu știu de unde este pentru că nu vreau să intru în foarte multe detalii care nu mă privesc…
Rîmbu Alexandra Elena: da…
Mamciuc Dana Mihaela: și mi-a dat acel răspuns! Eu am să-l pregătesc și pe el. Ideea este, dacă vrei, sincer, părerea mea: la un moment dat, lucrurile se vor bate cap în cap! Din ce am citit eu în răspunsul lui! Și este bine ca și domnul manager să fie foarte prudent în ceea ce-l privește, indiferent de situație…ei, practic, fiecare…vor…vor…se vor uita să dea vina în altă parte! Asta este părerea mea!
Rîmbu Alexandra Elena: …da de ce a…răspunsul…a dat un răspuns elaborat….în ce sens?
Mamciuc Dana Mihaela: foarte elaborat! Am un răspuns elaborat, cred că are patru sau cinci pagini în care explică situația de fapt!
Rîmbu Alexandra Elena: îhî…
Mamciuc Dana Mihaela: dar mod….dar din …din cuprins….asta este părerea mea la prima lectură…
Rîmbu Alexandra Elena: da…
Mamciuc Dana Mihaela: …n-am stat să-l citesc ...(neinteligibil)...
Rîmbu Alexandra Elena: da..
Mamciuc Dana Mihaela: nici n-am avut timp! Nu de alta: nu vreau să-l vadă nimeni! El este, momentan, securizat la mine, știi…
Rîmbu Alexandra Elena: da…
Mamciuc Dana Mihaela: …nu vreau să intre în circuit să…pentru că la noi foarte ușor ajung informațiile în presă, peste tot, știi…
Rîmbu Alexandra Elena: da, normal…
Mamciuc Dana Mihaela: prima mea impresie a fost, citindu-l, că a responsabilizat de la conducerea spitalului până la conducerea Consiliului Județean, pe toată lumea, că a fost în cunoștință de cauză și că nici o măsură care a luat-o, n-a luat-o, cumva, de capul lui, știi…
Rîmbu Alexandra Elena: îhî….
Mamciuc Dana Mihaela: …că toată lumea a fost informată! Că toate demersurile au fost făcute au fost…aduse la cunoștință, ori verbal, ori pentru ele a avut aprobarea, verbală sau tacită, știi…
Rîmbu Alexandra Elena: îhî….
Mamciuc Dana Mihaela: și de aicea mi-am dat seama, clar, după răspuns, este întocmit de un avocat! Nu știu exact cine este apărătorul ales…
Rîmbu Alexandra Elena: da, da, da!
Mamciuc Dana Mihaela: ideea este că pe asta va merge! Asta este păre….feeling-ul meu când am citit! Ăăăă…că nu a făcut nimica singur, știi…
Rîmbu Alexandra Elena: îhî…
Mamciuc Dana Mihaela: …și că pentru fiecare lucru….asta…”am avut o aprobare…c-a fost verbală, c-a fost un consimțământ, că o fost o discuție telefonică”….știi….ăăă…cum să-ți spun…este făcută așa o descriere a situației de ansamblu în care sunt menționate foarte multe persoane….domnul manager, domnul președinte, nu mai știu cine…„am sunat, m-am consultat, mi-a dat acordul”….știi…în sensul ăsta este elaborat…!
Rîmbu Alexandra Elena: îhî…aha…inclusiv și cu povestea cu ordinul, ce-a spus?
Mamciuc Dana Mihaela: da, bineînțeles! Acolo a spus c-a vorbit cu domnul manager și că domnul manager i-a spus să facă acest demers pentru că a vorbit cu domnul ministru, la vremea aceea, chiar în paranteză….care i-a spus că „se va elabora până dimineață un ordin în acest sens! Eu, la rândul meu, am sunat mai departe…și am sunat la Consiliu și am vorbit cu nu știu care și mi-a spus să procedez așa!”….cumva că i-ar fi confirmat! ...ce s-a…(neinteligibil)...
Rîmbu Alexandra Elena: Consiliul…
Mamciuc Dana Mihaela: da. Și domnul manager….și a spus….a mai spus…„a spus că aceasta este măsura pe care eu trebuie s-o iau”…
Rîmbu Alexandra Elena: îhî…
Mamciuc Dana Mihaela: bine…...(neinteligibil)...
Rîmbu Alexandra Elena: am înțeles!
Mamciuc Dana Mihaela: …ei…și atuncea asta e, știi… răspândirea responsabilității peste tot! Sus - jos, stânga - dreapta! Pe asta se va merge, părerea mea!
Rîmbu Alexandra Elena: îhî….
Mamciuc Dana Mihaela: până la un moment dat vor fi fairplay, știi…lucrurile! Sau se vor pretinde că sunt fair-play! Dar apoi…asta-i o chestiune până apară avocații care au idei ...(râde)... știi…
Rîmbu Alexandra Elena: da, bine…da, înțeleg! O zis că, practic, toată lumea a…s-a discutat, că s-a știut…
Mamciuc Dana Mihaela: îhî…
Rîmbu Alexandra Elena: …despre povestea asta …că i-a spus cineva și apoi că a confirmat cu altcineva!
Mamciuc Dana Mihaela: îhî…
Rîmbu Alexandra Elena: am înțeles! Da…ok…este…na, fiecare declară ce…
Mamciuc Dana Mihaela: eu am întrebat…ăăă….în….când…am avut acel răspuns în mână…l-am întrebat dacă acesta corespunde adevărului….
Rîmbu Alexandra Elena: îhî….
Mamciuc Dana Mihaela: mi s-a părut firesc să întreb! Și, dacă știe că lucrurile, sigur au stat așa!? Și mi-a confirmat că ”da”! Eu nu pot să ni….nu contest conținutul, nu pot să-l critic, nu…
Rîmbu Alexandra Elena: da, normal…
Mamciuc Dana Mihaela: …absolut nimic! Dar, na…am întrebat că…chiar lucrurile au stat așa!
Rîmbu Alexandra Elena: îhî…
Mamciuc Dana Mihaela: altceva nu puteam să fac, știi!
Rîmbu Alexandra Elena: da! E firesc! E normal! Ok! Și celelalte, celelalte…?
Astfel, la data de 01.05.2020, ora 18:39:59, Mamciuc Dana Mihaela o apelează pe Rîmbu Alexandra Elena și discută următoarele:
Rîmbu Alexandra Elena: alo!
Mamciuc Dana Mihaela: alo! bună ziua!
Rîmbu Alexandra Elena: bună ziua!
(...)
Mamciuc Dana Mihaela: am numărul de telefon de la fostul meu șef….de la domnul manager…
Rîmbu Alexandra Elena: da, da, da! Da!
Mamciuc Dana Mihaela: așa! Ăă…am…ați comandat să sun?
Rîmbu Alexandra Elena: …da…
(...)
Mamciuc Dana Mihaela: dosărelul penal este in rem….
Rîmbu Alexandra Elena: da, da…
Mamciuc Dana Mihaela: are două capete: ”zădărnicirea combaterii bolilor” și ăăă…”abuz în serviciu”…
Rîmbu Alexandra Elena: a fost…da…
Mamciuc Dana Mihaela: …”abuz în serviciu”…
Rîmbu Alexandra Elena: …îhî…
Mamciuc Dana Mihaela: …ăăă…așa este în ordonanța de….ăăă…în ordonanță…
Rîmbu Alexandra Elena: da, da, da!
Mamciuc Dana Mihaela: eu am avut solicitate foarte multe documente, nu am avut posibilitatea să le comunic din 25 martie până la data prezentă, decât o mică parte. Le-am adus la cunoștință că-mi este imposibil să fac aceste comunicări pentru că nu există resursă umană disponibilă care să pregătească aceste înscrisuri…
Rîmbu Alexandra Elena: îhî…
Mamciuc Dana Mihaela: și că, practic, îmi este….ăăă….limitată capacitatea de asigurarea a asistenței medicale pentru că ei mi-au cerut și foi de observație…foarte multe….
Rîmbu Alexandra Elena: îhî…
Mamciuc Dana Mihaela: …a pacienților! Eu am dedus de aicea că problema…zic eu ”problema”…ei vor să verifice că…foarte mulți pacienți au decedat pe secții, nu în ATI…
Rîmbu Alexandra Elena: îhî…da….
Mamciuc Dana Mihaela: așa….și mi-au cerut foile de observație a pacienților decedați pe secții. Eu nu am avut…în secțiile alea sunt contaminate și le-am invocat că eu nu cunosc la data respectivă….că nu cunosc protocolul nou privind decontaminarea și alte chestii…
Rîmbu Alexandra Elena: da…ei, astea-s…astea-s….da…o să fie date ...(neinteligibil)...
Mamciuc Dana Mihaela: ăăă…oricum, eu comunic cu ei…
Rîmbu Alexandra Elena: ...necesare…
Mamciuc Dana Mihaela: da…eu, oricum comunic cu ei doar pe format electronic! Ei nu primesc niciun document de la noi…
Rîmbu Alexandra Elena: îhî…
Mamciuc Dana Mihaela: …în format letric…doar pe…totul scanez și trimit pe mail! Și am dat…partea asta de…ne-au cerut ei acuma, ultima dată…contractul de la prestatorul servicii epidemiolog…ăăă…structura compartimentului, fișele de post, contractele de muncă…
Rîmbu Alexandra Elena: da, e normal…
Mamciuc Dana Mihaela: îhî…
Rîmbu Alexandra Elena: …toate documentele…
Mamciuc Dana Mihaela: îhî…
Rîmbu Alexandra Elena: …necesare…da…
Mamciuc Dana Mihaela: da, îs…sunt foarte multe! Noi, la data prezentă suntem la ...(neinteligibil)...
Rîmbu Alexandra Elena: da…
Mamciuc Dana Mihaela: spune!
Rîmbu Alexandra Elena: cred că celelalte…celălalt caz era…aici nu avem ...(neinteligibil)... sunt procedurile normale de…
Mamciuc Dana Mihaela: îhî, îhî…da…
Rîmbu Alexandra Elena: da…
Mamciuc Dana Mihaela: doar atâta pot să-ți spun că: ăăă…domnul Macovei mi-a dat miercuri răspunsul pentru că dumnealui avea o adresă prin care s-a solicitat să aducă…nu! a fost comunicat un înscris în care mi-a fost solicitat să pun la dispoziție ordinul de ministrul în baza că…care a stat la bază…convocării tuturor cadrelor medicale, știi…
Rîmbu Alexandra Elena: îhî…
Mamciuc Dana Mihaela: ori, eu am așteptat să vină domnul Macovei, să fie sănătos ca să-i înmânez acel…văd că solicitarea a făcut-o dumnealui...
Rîmbu Alexandra Elena: da…
Mamciuc Dana Mihaela: și când s-a întors mi-a dat și mi-a făcut un răspuns elaborat. Are și el un avocat contractat…
Rîmbu Alexandra Elena: îhî…
Mamciuc Dana Mihaela: nu știu de unde este pentru că nu vreau să intru în foarte multe detalii care nu mă privesc…
Rîmbu Alexandra Elena: da…
Mamciuc Dana Mihaela: și mi-a dat acel răspuns! Eu am să-l pregătesc și pe el. Ideea este, dacă vrei, sincer, părerea mea: la un moment dat, lucrurile se vor bate cap în cap! Din ce am citit eu în răspunsul lui! Și este bine ca și domnul manager să fie foarte prudent în ceea ce-l privește, indiferent de situație…ei, practic, fiecare…vor…vor…se vor uita să dea vina în altă parte! Asta este părerea mea!
Rîmbu Alexandra Elena: …da de ce a…răspunsul…a dat un răspuns elaborat….în ce sens?
Mamciuc Dana Mihaela: foarte elaborat! Am un răspuns elaborat, cred că are patru sau cinci pagini în care explică situația de fapt!
Rîmbu Alexandra Elena: îhî…
Mamciuc Dana Mihaela: dar mod….dar din …din cuprins….asta este părerea mea la prima lectură…
Rîmbu Alexandra Elena: da…
Mamciuc Dana Mihaela: …n-am stat să-l citesc ...(neinteligibil)...
Rîmbu Alexandra Elena: da..
Mamciuc Dana Mihaela: nici n-am avut timp! Nu de alta: nu vreau să-l vadă nimeni! El este, momentan, securizat la mine, știi…
Rîmbu Alexandra Elena: da…
Mamciuc Dana Mihaela: …nu vreau să intre în circuit să…pentru că la noi foarte ușor ajung informațiile în presă, peste tot, știi…
Rîmbu Alexandra Elena: da, normal…
Mamciuc Dana Mihaela: prima mea impresie a fost, citindu-l, că a responsabilizat de la conducerea spitalului până la conducerea Consiliului Județean, pe toată lumea, că a fost în cunoștință de cauză și că nici o măsură care a luat-o, n-a luat-o, cumva, de capul lui, știi…
Rîmbu Alexandra Elena: îhî….
Mamciuc Dana Mihaela: …că toată lumea a fost informată! Că toate demersurile au fost făcute au fost…aduse la cunoștință, ori verbal, ori pentru ele a avut aprobarea, verbală sau tacită, știi…
Rîmbu Alexandra Elena: îhî….
Mamciuc Dana Mihaela: și de aicea mi-am dat seama, clar, după răspuns, este întocmit de un avocat! Nu știu exact cine este apărătorul ales…
Rîmbu Alexandra Elena: da, da, da!
Mamciuc Dana Mihaela: ideea este că pe asta va merge! Asta este păre….feeling-ul meu când am citit! Ăăăă…că nu a făcut nimica singur, știi…
Rîmbu Alexandra Elena: îhî…
Mamciuc Dana Mihaela: …și că pentru fiecare lucru….asta…”am avut o aprobare…c-a fost verbală, c-a fost un consimțământ, că o fost o discuție telefonică”….știi….ăăă…cum să-ți spun…este făcută așa o descriere a situației de ansamblu în care sunt menționate foarte multe persoane….domnul manager, domnul președinte, nu mai știu cine…„am sunat, m-am consultat, mi-a dat acordul”….știi…în sensul ăsta este elaborat…!
Rîmbu Alexandra Elena: îhî…aha…inclusiv și cu povestea cu ordinul, ce-a spus?
Mamciuc Dana Mihaela: da, bineînțeles! Acolo a spus c-a vorbit cu domnul manager și că domnul manager i-a spus să facă acest demers pentru că a vorbit cu domnul ministru, la vremea aceea, chiar în paranteză….care i-a spus că „se va elabora până dimineață un ordin în acest sens! Eu, la rândul meu, am sunat mai departe…și am sunat la Consiliu și am vorbit cu nu știu care și mi-a spus să procedez așa!”….cumva că i-ar fi confirmat! ...ce s-a…(neinteligibil)...
Rîmbu Alexandra Elena: Consiliul…
Mamciuc Dana Mihaela: da. Și domnul manager….și a spus….a mai spus…„a spus că aceasta este măsura pe care eu trebuie s-o iau”…
Rîmbu Alexandra Elena: îhî…
Mamciuc Dana Mihaela: bine…...(neinteligibil)...
Rîmbu Alexandra Elena: am înțeles!
Mamciuc Dana Mihaela: …ei…și atuncea asta e, știi… răspândirea responsabilității peste tot! Sus - jos, stânga - dreapta! Pe asta se va merge, părerea mea!
Rîmbu Alexandra Elena: îhî….
Mamciuc Dana Mihaela: până la un moment dat vor fi fairplay, știi…lucrurile! Sau se vor pretinde că sunt fair-play! Dar apoi…asta-i o chestiune până apară avocații care au idei ...(râde)... știi…
Rîmbu Alexandra Elena: da, bine…da, înțeleg! O zis că, practic, toată lumea a…s-a discutat, că s-a știut…
Mamciuc Dana Mihaela: îhî…
Rîmbu Alexandra Elena: …despre povestea asta …că i-a spus cineva și apoi că a confirmat cu altcineva!
Mamciuc Dana Mihaela: îhî…
Rîmbu Alexandra Elena: am înțeles! Da…ok…este…na, fiecare declară ce…
Mamciuc Dana Mihaela: eu am întrebat…ăăă….în….când…am avut acel răspuns în mână…l-am întrebat dacă acesta corespunde adevărului….
Rîmbu Alexandra Elena: îhî….
Mamciuc Dana Mihaela: mi s-a părut firesc să întreb! Și, dacă știe că lucrurile, sigur au stat așa!? Și mi-a confirmat că ”da”! Eu nu pot să ni….nu contest conținutul, nu pot să-l critic, nu…
Rîmbu Alexandra Elena: da, normal…
Mamciuc Dana Mihaela: …absolut nimic! Dar, na…am întrebat că…chiar lucrurile au stat așa!
Rîmbu Alexandra Elena: îhî…
Mamciuc Dana Mihaela: altceva nu puteam să fac, știi!
Rîmbu Alexandra Elena: da! E firesc! E normal! Ok! Și celelalte, celelalte…?
(...)
În această convorbire telefonică inculpata Mamciuc Dana Mihaela face referire la conținutul adreselor care se regăsesc la dosarul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, prin care organele de urmărire penală au solicitat relații de la Spitalul Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, adrese în posesia cărora inculpata a intrat cu prilejul exercitării atribuțiilor sale de serviciu și în privința cărora îi revenea obligația legală de a păstra confidențialitate, fiind date și informații nedestinate publicității din moment ce se refereau la o anchetă penală aflată în desfășurare, în etapa urmăririi penale in rem.
De asemenea, în cadrul aceleiași convorbiri telefonice, inculpata Mamciuc Dana Mihaela îi divulgă interlocutoarei sale, Rîmbu Alexandra Elena, aspecte referitoare la conținutul răspunsului scris formulat de către directorul medical Macovei Mircea Alexandru, prin care prezenta organelor de urmărire penală împrejurările în care s-a realizat convocarea personalului medical din cadrul spitalului în dimineața zilei de 23.03.2020, cu referire la rolul avut de către inculpatul Rîmbu Vasile în desfășurarea acestor evenimente, aspecte care erau o componentă principală a cercetărilor efectuate în dosarul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, după cum s-a arătat.
Din conținutul discuției telefonice se decelează totodată faptul că inculpata Mamaciuc Dana Mihaela a acceptat solicitarea inculpatului Rîmbu Vasile de a-și încălca obligația legală de a păstra confidențialitatea datelor și informațiilor nedestinate publicității în posesia cărora intrase cu ocazia exercitării atribuțiilor sale de serviciu, în modalitatea prezentată anterior, pentru a-i asigura acestuia din urmă un avantaj în cadrul cercetărilor care se efectuau în cadrul dosarului penal, prin facilitarea accesului acestuia, cu încălcarea dispozițiilor legale, la anumite date deținute de către organele de urmărire penală ca urmare a cercetărilor efectuate, astfel încât să-și poată concepe o strategie de apărare adaptată acestor elemente probatorii, pentru a evita atragerea răspunderii sale penale („la un moment dat lucrurile se vor bate cap în cap (…) și este bine ca domnul manager să fie foarte prudent în ceea ce-l privește, indiferent de situație”).
Astfel, la data de 1 mai 2020, reprezentând momentul încălcării de către inculpata Mamciuc Dana Mihaela a obligației de a păstra confidențialitate informațiilor nedestinate publicității referitoare la cercetările efectuate în dosarul penal al Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, cunoscute prin prisma atribuțiilor sale de serviciu, în modalitatea acceptării solicitării inculpatului Rîmbu Vasile de a divulga datele cunoscute către fiica sa, Rîmbu Alexandra Elena, urmărirea penală în cauza menționată se desfășura in rem, astfel că Rîmbu Vasile nu avea la acel moment calitatea de subiect procesual principal și cu atât mai puțin, cea de parte în procesul penal, astfel încât, potrivit dispozițiilor procesuale amintite, el nu avea posibilitatea legală de a lua la cunoștință de actele dosarului, de conținutul adreselor formulate de organele de urmărire penală pentru lămurirea împrejurărilor cauzei, precum și de răspunsurile astfel primite, aceste elemente probatorii urmând a fi evaluate în această etapă exclusiv de către organele de urmărire penală.
Cu prilejul audierilor în cursul urmăririi penale, Rîmbu Vasile și Mamciuc Dana Mihaela s-au prevalat de dreptul la tăcere, atât în calitate de suspecți, cât și de inculpați.
Instanţa constată pe baza întregului probatoriu administrat şi analizat că situaţia de fapt reţinută în actul de sesizare se confirmă astfel sub toate aspectele, iar în cursul cercetării judecătoreşti nu au intervenit aspecte cu caracter de noutate.
Instanţa apreciază că pentru realizarea elementului material al infracţiunii prevăzute de art. 12 alin. 1 lit. b din Legea nr. 78/2000 este suficient ca permiterea accesului unor persoane neautorizate la informaţiile nedestinate publicităţii să se realizeze sub orice formă, inclusiv în mod indirect, prin intermediar. Astfel, instanţa consideră că infracţiunea s-a consumat încă din momentul în care inculpata, fiind determinată de către inculpat, a prezentat martorei informaţiile ce nu erau destinate publicităţii.
Faptul că aceste date au fost puse la dispoziţie la cererea inculpatului este evident şi rezultă din cele precizate de către inculpată în discuţiile cu martora: „Eu mai…ăăă….am aicea…. o scrisorică și am adresat rugămintea să sun! (....) eu am două subiecte pe aceeași hârtiuță: unu-i dosărelul penal, unu-i dosărelul cu fonduri! (...) dosărelul penal este in rem….(...) ”zădărnicirea combaterii bolilor” și ăăă…”abuz în serviciu”…”
Astfel, nu există niciun dubiu că în perioada de referinţă inculpatul, fiind interesat personal de cercetările care se efectuau, i-a solicitat inculpatei să-i transmită prin intermediul martorului informaţii la care nu avea acces. Nu prezintă relevanţă sub aspectul conţinutului constitutiv în planul obiectiv al infracţiunilor dacă era „un bilet” sau „o scrisorică”. Cert este că inculpatul Rîmbu Vasile a determinat-o printr-un mesaj scris pe suport - hârtie pe inculpată să îi comunice informaţiile care nu era destinate publicităţii, aspectele descriptive şi elementele probatorii suplimentare la care avocaţii fac referire nefiind necesare, în condiţiile în care în context probator discuţiile purtate sunt suficiente pentru probarea situaţiei de fapt, în plan subiectiv intenţia directă calificată prin scop rezultând în mod clar în contextul probelor administrate şi analizate.
Instanţa are în vedere că potrivit art. 12 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani.
Prin „informații ce nu sunt destinate publicității” se înţelege, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale (deciziile nr. 50 din data de 02.02.2017, nr. 520 din data de 06.07.2017, nr. 549 din data de 13.07.2017), toate acele informații nepublice care pot fi de două categorii, și anume, informații clasificate care intră sub incidența Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 248 din 12 aprilie 2002, și informații confidențiale pentru care există obligativitatea păstrării acestui caracter.
Instanţa reţine că în rechizitoriu sunt, de altfel, prezentate pe larg motivele pentru care se consideră că informaţiile ce formează obiectul acuzaţiei sunt considerate ca fiind în acord cu tipicitatea obiectivă a infracţiunii. Astfel:
În sfera informațiilor confidențiale intră acele informații care, fără a avea caracter clasificat, sunt supuse unui regim restrictiv de circulație, unor limitări și îngrădiri legale, impuse de interese sociale superioare. Nu orice diseminare de informații confidențiale intră în sfera de aplicare a textului legal criticat, întrucât cerința esențială instituită de legiuitor pentru existența infracțiunii nu este aceea a nerespectării unei clauze de confidențiale ori a unor norme legale, regulamentare, statutare etc., ci aceea ca permiterea accesului unor persoane neautorizate la informațiile nedestinate publicității ori folosirea, în orice mod, direct sau indirect de astfel de informații obținute în virtutea funcției, atribuțiilor sau însărcinărilor încredințate să fie realizată în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.
Instanţa reţine că inculpaţii, prin conduita lor, au creat în mod evident o stare de pericol pentru urmărirea penală în momentul în care au fost divulgate informaţiile care nu erau destinate publicităţii, din moment ce au fost expuse informaţii vizând stadiul cercetărilor, obiectul adreselor emise de organele judiciare şi aspecte vizând chiar situaţia inculpatului în raport de starea de fapt de la acel moment.
În această convorbire telefonică inculpata Mamciuc Dana Mihaela face referire la conținutul adreselor care se regăsesc la dosarul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, prin care organele de urmărire penală au solicitat relații de la Spitalul Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, adrese în posesia cărora inculpata a intrat cu prilejul exercitării atribuțiilor sale de serviciu și în privința cărora îi revenea obligația legală de a păstra confidențialitate, fiind date și informații nedestinate publicității din moment ce se refereau la o anchetă penală aflată în desfășurare, în etapa urmăririi penale in rem.
De asemenea, în cadrul aceleiași convorbiri telefonice, inculpata Mamciuc Dana Mihaela îi divulgă interlocutoarei sale, Rîmbu Alexandra Elena, aspecte referitoare la conținutul răspunsului scris formulat de către directorul medical Macovei Mircea Alexandru, prin care prezenta organelor de urmărire penală împrejurările în care s-a realizat convocarea personalului medical din cadrul spitalului în dimineața zilei de 23.03.2020, cu referire la rolul avut de către inculpatul Rîmbu Vasile în desfășurarea acestor evenimente, aspecte care erau o componentă principală a cercetărilor efectuate în dosarul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, după cum s-a arătat.
Din conținutul discuției telefonice se decelează totodată faptul că inculpata Mamaciuc Dana Mihaela a acceptat solicitarea inculpatului Rîmbu Vasile de a-și încălca obligația legală de a păstra confidențialitatea datelor și informațiilor nedestinate publicității în posesia cărora intrase cu ocazia exercitării atribuțiilor sale de serviciu, în modalitatea prezentată anterior, pentru a-i asigura acestuia din urmă un avantaj în cadrul cercetărilor care se efectuau în cadrul dosarului penal, prin facilitarea accesului acestuia, cu încălcarea dispozițiilor legale, la anumite date deținute de către organele de urmărire penală ca urmare a cercetărilor efectuate, astfel încât să-și poată concepe o strategie de apărare adaptată acestor elemente probatorii, pentru a evita atragerea răspunderii sale penale („la un moment dat lucrurile se vor bate cap în cap (…) și este bine ca domnul manager să fie foarte prudent în ceea ce-l privește, indiferent de situație”).
Astfel, la data de 1 mai 2020, reprezentând momentul încălcării de către inculpata Mamciuc Dana Mihaela a obligației de a păstra confidențialitate informațiilor nedestinate publicității referitoare la cercetările efectuate în dosarul penal al Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, cunoscute prin prisma atribuțiilor sale de serviciu, în modalitatea acceptării solicitării inculpatului Rîmbu Vasile de a divulga datele cunoscute către fiica sa, Rîmbu Alexandra Elena, urmărirea penală în cauza menționată se desfășura in rem, astfel că Rîmbu Vasile nu avea la acel moment calitatea de subiect procesual principal și cu atât mai puțin, cea de parte în procesul penal, astfel încât, potrivit dispozițiilor procesuale amintite, el nu avea posibilitatea legală de a lua la cunoștință de actele dosarului, de conținutul adreselor formulate de organele de urmărire penală pentru lămurirea împrejurărilor cauzei, precum și de răspunsurile astfel primite, aceste elemente probatorii urmând a fi evaluate în această etapă exclusiv de către organele de urmărire penală.
Cu prilejul audierilor în cursul urmăririi penale, Rîmbu Vasile și Mamciuc Dana Mihaela s-au prevalat de dreptul la tăcere, atât în calitate de suspecți, cât și de inculpați.
Instanţa constată pe baza întregului probatoriu administrat şi analizat că situaţia de fapt reţinută în actul de sesizare se confirmă astfel sub toate aspectele, iar în cursul cercetării judecătoreşti nu au intervenit aspecte cu caracter de noutate.
Instanţa apreciază că pentru realizarea elementului material al infracţiunii prevăzute de art. 12 alin. 1 lit. b din Legea nr. 78/2000 este suficient ca permiterea accesului unor persoane neautorizate la informaţiile nedestinate publicităţii să se realizeze sub orice formă, inclusiv în mod indirect, prin intermediar. Astfel, instanţa consideră că infracţiunea s-a consumat încă din momentul în care inculpata, fiind determinată de către inculpat, a prezentat martorei informaţiile ce nu erau destinate publicităţii.
Faptul că aceste date au fost puse la dispoziţie la cererea inculpatului este evident şi rezultă din cele precizate de către inculpată în discuţiile cu martora: „Eu mai…ăăă….am aicea…. o scrisorică și am adresat rugămintea să sun! (....) eu am două subiecte pe aceeași hârtiuță: unu-i dosărelul penal, unu-i dosărelul cu fonduri! (...) dosărelul penal este in rem….(...) ”zădărnicirea combaterii bolilor” și ăăă…”abuz în serviciu”…”
Astfel, nu există niciun dubiu că în perioada de referinţă inculpatul, fiind interesat personal de cercetările care se efectuau, i-a solicitat inculpatei să-i transmită prin intermediul martorului informaţii la care nu avea acces. Nu prezintă relevanţă sub aspectul conţinutului constitutiv în planul obiectiv al infracţiunilor dacă era „un bilet” sau „o scrisorică”. Cert este că inculpatul Rîmbu Vasile a determinat-o printr-un mesaj scris pe suport - hârtie pe inculpată să îi comunice informaţiile care nu era destinate publicităţii, aspectele descriptive şi elementele probatorii suplimentare la care avocaţii fac referire nefiind necesare, în condiţiile în care în context probator discuţiile purtate sunt suficiente pentru probarea situaţiei de fapt, în plan subiectiv intenţia directă calificată prin scop rezultând în mod clar în contextul probelor administrate şi analizate.
Instanţa are în vedere că potrivit art. 12 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani.
Prin „informații ce nu sunt destinate publicității” se înţelege, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale (deciziile nr. 50 din data de 02.02.2017, nr. 520 din data de 06.07.2017, nr. 549 din data de 13.07.2017), toate acele informații nepublice care pot fi de două categorii, și anume, informații clasificate care intră sub incidența Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 248 din 12 aprilie 2002, și informații confidențiale pentru care există obligativitatea păstrării acestui caracter.
Instanţa reţine că în rechizitoriu sunt, de altfel, prezentate pe larg motivele pentru care se consideră că informaţiile ce formează obiectul acuzaţiei sunt considerate ca fiind în acord cu tipicitatea obiectivă a infracţiunii. Astfel:
În sfera informațiilor confidențiale intră acele informații care, fără a avea caracter clasificat, sunt supuse unui regim restrictiv de circulație, unor limitări și îngrădiri legale, impuse de interese sociale superioare. Nu orice diseminare de informații confidențiale intră în sfera de aplicare a textului legal criticat, întrucât cerința esențială instituită de legiuitor pentru existența infracțiunii nu este aceea a nerespectării unei clauze de confidențiale ori a unor norme legale, regulamentare, statutare etc., ci aceea ca permiterea accesului unor persoane neautorizate la informațiile nedestinate publicității ori folosirea, în orice mod, direct sau indirect de astfel de informații obținute în virtutea funcției, atribuțiilor sau însărcinărilor încredințate să fie realizată în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.
Instanţa reţine că inculpaţii, prin conduita lor, au creat în mod evident o stare de pericol pentru urmărirea penală în momentul în care au fost divulgate informaţiile care nu erau destinate publicităţii, din moment ce au fost expuse informaţii vizând stadiul cercetărilor, obiectul adreselor emise de organele judiciare şi aspecte vizând chiar situaţia inculpatului în raport de starea de fapt de la acel moment.
Prin natura informaţiilor furnizate de către inculpată, acestea se plasează în sfera celor confidenţiale, nefiind date privind unele informaţii clasificate în prezenta cauză. Nu interesează pentru realizarea conţinutului constitutiv al infracţiunii dacă informaţiile purtau sau nu menţiunea „nedestinat publicităţii” sau „confidenţial”, fiind suficient ca acele informaţii să fie confidenţiale, nedestinate publicităţii prin natura lor. Având în vedere gradul de instruire al inculpaţilor, dar şi conduita acestora care rezultă din probe, este evident că aceştia au conştientizat natura informaţiilor, imposibilitatea de transmitere a acestora de către inculpată în mod legal.
Contrar celor susţinute în apărarea inculpatei, instanţa constată că din convorbirile purtate de aceasta cu martorul Rîmbu Alexandra rezultă în mod indubitabil că aceasta a transmis informaţiile nedestinate publicităţii reţinute în actul de sesiazre, relevante fiind următoarele fragmente de convorbire în care inculpata intervine: „ei mi-au cerut și foi de observație a pacienților! Eu am dedus de aicea că problema…zic eu ”problema”…ei vor să verifice că…foarte mulți pacienți au decedat pe secții, nu în ATI…(...) așa….și mi-au cerut foile de observație a pacienților decedați pe secții.(...) ne-au cerut ei acuma, ultima dată…contractul de la prestatorul servicii epidemiolog…ăăă…structura compartimentului, fișele de post, contractele de muncă… (...)domnul Macovei mi-a dat miercuri răspunsul pentru că dumnealui avea o adresă prin care s-a solicitat să aducă (...) mi-a fost solicitat să pun la dispoziție ordinul de ministrul (...)
Ideea este, dacă vrei, sincer, părerea mea: la un moment dat, lucrurile se vor bate cap în cap! Din ce am citit eu în răspunsul lui! Și este bine ca și domnul manager să fie foarte prudent în ceea ce-l privește, indiferent de situație…ei, practic, fiecare…vor…vor…se vor uita să dea vina în altă parte! Este părerea mea! (....)
Am un răspuns elaborat, cred că are patru sau cinci pagini în care explică situația de fapt!
Nu de alta: nu vreau să-l vadă nimeni! El este, momentan, securizat la mine, știi… (....)
prima mea impresie a fost, citindu-l, că a responsabilizat de la conducerea spitalului până la conducerea Consiliului Județean, pe toată lumea, că a fost în cunoștință de cauză și că nici o măsură care a luat-o, n-a luat-o, cumva, de capul lui, știi…(....)
că toată lumea a fost informată! Că toate demersurile au fost făcute au fost…aduse la cunoștință, ori verbal, ori pentru ele a avut aprobarea, verbală sau tacită, știi…(....)
ideea este că pe asta va merge! Asta este păre….feeling-ul meu când am citit! Ăăăă…că nu a făcut nimica singur, știi…(...)
și că pentru fiecare lucru….asta…”am avut o aprobare…c-a fost verbală, c-a fost un consimțământ, că o fost o discuție telefonică”….știi….ăăă…cum să-ți spun…este făcută așa o descriere a situației de ansamblu în care sunt menționate foarte multe persoane….domnul manager, domnul președinte, nu mai știu cine…„am sunat, m-am consultat, mi-a dat acordul”….știi…în sensul ăsta este elaborat…!(...)
da, bineînțeles! Acolo a spus c-a vorbit cu domnul manager și că domnul manager i-a spus să facă acest demers pentru că a vorbit cu domnul ministru, la vremea aceea, chiar în paranteză….care i-a spus că „se va elabora până dimineață un ordin în acest sens! Eu, la rândul meu, am sunat mai departe…și am sunat la Consiliu și am vorbit cu nu știu care și mi-a spus să procedez așa!”….cumva că i-ar fi confirmat! ...ce s-a…(neinteligibil)... (...)
da. Și domnul manager….și a spus….a mai spus…„a spus că aceasta este măsura pe care eu trebuie s-o iau”…(....)
ei…și atuncea asta e, știi… răspândirea responsabilității peste tot! Sus - jos, stânga - dreapta! Pe asta se va merge, părerea mea!(...)
până la un moment dat vor fi fairplay, știi…lucrurile! Sau se vor pretinde că sunt fair-play! Dar apoi…asta-i o chestiune până apară avocații care au idei ...(râde)... știi”
Astfel, se observă că inculpata redă informaţii legate de obiectul cercetărilor, obiectul adreselor şi modul în care se răspunde organelor judiciare inclusiv în raport cu persoana inculpatului Rîmbu Vasile. Se observă astfel că inculpata a furnizat informaţii care nu erau la dispoziţia publicului.
Deși se încearcă acreditarea ideii că inculpata i-ar fi oferit inculpatului un „simplu sfat”, instanţa reţine că recomandarea la care se referă inculpata, în contextul faptic stabilit, intră în sfera ilicitului penal întrucât tinde spre obţinerea de către inculpat a unui avantaj nepatrimonial necuvenit şi este în legătură cu scopul special infracţional prevăzut de lege.
Instanţa are în vedere că orice acţiune conştientă a unei persoane este caracterizată întotdeauna de existenţa unui scop. În cauză, pe baza tuturor probelor administrate este evident că scopul cu care inculpatul a acţionat a fost acela de a obţine unele informaţii la care nu avea acces care să îi creeze un avantaj constând în posibilitatea de pregătire anticipată a unei strategii de apărare care să-i permită evitarea răspunderii penale. Această concluzie se poate trage pe baza întregii conduite a inculpatului care a urmărit obţinerea de informaţii prin încălcarea legii, prezentând relevanţă în acest sens interesul inculpatului în legătură cu cercetările efectuate (fiind de notorietate faptul că acele cercetări îl puteau viza), expunerea opiniei acestuia în legătură cu modalitatea în care ar trebui să fie formulat răspunsul către organele judiciare şi însăşi acţiunea ilicită constând în demersul ilicit de obţinere a informaţiilor. Contrar celor menţionate în apărarea inculpaţilor, instanţa are în vedere că, prin raportare la elementele de tipicitate ale infracţiunilor ce fac obiectul judecăţii, nu există niciun temei pentru a se considera că inculpatul trebuia deţină vreo calitate în cauza în care efectua cercetări, cum nu prezintă relevanţă faptul că urmărirea penală era începută in rem. Esenţial este faptul că inculpatul, în contextul faptic deja prezentat, a conştientizat în momentul în care a săvârşit infracţiunea că cercetările se pot dezvolta în sensul implicării sale, că a anticipat faptul că poate dobândi calitatea de suspect/inculpat în respectiva cauză penală instrumentată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava şi că informaţiile pe care le va obţine pot fi inclusiv în legătură cu propria persoană, ceea ce, de altfel, s-a şi confirmat ulterior. În acest context, este evident că o strategie de apărare pe baza unor informaţii care nu sunt desinate publicului, putea fi pregătită de către inculpat chiar în condiţiile în care urmărirea penală se desfăşura in rem.
Pentru toate motivele expuse, instanţa şi-a format convingerea că s-a dovedit dincolo de orice îndoială rezonabilă că inculpaţii au acţionat în modul şi împrejurările descrise în actul de sesizare, în realizarea scopului prevăzut de art. 12 alin. 1 lit. b din Legea nr. 78/2000 şi că motivele de achitare expuse de către avocaţii inculpaţilor nu se susţin.
În drept, fapta inculpatului Rîmbu Vasile constând în aceea că, în calitate de manager suspendat al Spitalului Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, la data de 01.05.2020, cu intenție, a determinat-o pe inculpata Mamciuc Dana Mihaela, șef al Serviciului Juridic din cadrul aceluiași spital, să-i transmită, prin intermediul numitei Rîmbu Alexandra Elena, informații nedestinate publicității în posesia cărora intrase prin exercitarea atribuțiilor de serviciu, referitoare la o anchetă penală în care era implicat (respectiv conținutul adreselor formulate de procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, natura documentelor solicitate de organele de urmărire penală, precum și date cu privire la poziția exprimată de managerul medical al spitalului, Macovei Mircea Alexanderu, în cuprinsul unui înscris destinat exclusiv organelor de urmărire penală, în care a făcut referiri la implicarea numitului Rîmbu Vasile în aspectele cercetate), în scopul de a-și asigura un folos necuvenit, constând în posibilitatea a-și pregăti o strategie de apărare adaptată la nivelul datelor deținute de organele de urmărire penală, în vederea evitării atragerii răspunderii penale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de instigare la folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul, de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, faptă prevăzută de art. 47 alin. 1 Cod penal raportat la art. 12 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 78/2000.
Fapta inculpatei Mamciuc Dana Mihaela constând în aceea că, la data de 01.05.2020, având calitatea de șef al Serviciului Juridic din cadrul Spitalului Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, la solicitarea inculpatului Rîmbu Vasile, manager suspendat în cadrul aceluiași spital, cu intenție, i-a transmis acestuia, prin intermediul fiicei sale, Rîmbu Alexandra Elena, informații nedestinate publicității în posesia cărora intrase prin exercitarea atribuțiilor de serviciu, referitoare la o anchetă penală în care era implicat (respectiv conținutul adreselor formulate de procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, natura documentelor solicitate de organele de urmărire penală, precum și date cu privire la poziția exprimată de directorul medical al spitalului, Macovei Mircea Alexandru, în cuprinsul unui înscris destinat exclusiv organelor de urmărire penală, în care a făcut referiri la implicarea numitului Rîmbu Vasile în aspectele cercetate), în scopul de a-i asigura acestuia din urmă un folos necuvenit, constând în posibilitatea a-și pregăti o strategie de apărare adaptată la nivelul datelor deținute de organele de urmărire penală, în vederea evitării atragerii răspunderii penale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul, de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, faptă prevăzută de art. 12 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 78/2000.
Instanţa reţine că inculpata a solicitat achitarea în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b C.pr.pen., precizând că fapta descrisă în rechizitoriu nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii, nefiind realizată latura obiectivă a infracţiunii, acţiunea ilicită şi scopul urmărit.
Având în vedere că pentru toate motivele expuse anterior, instanţa a constat întrunirea tuturor elementelor constitutive ale infracţiunii, în cauză nu se poate dispune achitarea inculpatei.
Instanţa constată că faptele întrunesc toate trăsăturile esenţiale ale infracţiunii, respectiv: sunt prevăzute de legea penală ca infracţiuni, sunt săvârşite cu vinovăţie, sunt nejustificate şi imputabile inculpaţilor, nefiind incidentă în cauză niciuna dintre cauzele limitativ prevăzute de art. 18-31 Cod penal.
Instanţa constată că nu s-a făcut dovada existenţei vreunei cauze justificative sau de neimputabilitate dintre cele prevăzute de lege.
Sub aspectul laturii obiective, instanţa reţine că elementul material al infracţiunilor este realizat de permiterea de către inculpată a accesului neautorizat la informaţiile care nu erau destinate publicităţii, respectiv determinarea din partea inculpatului la o astfel de conduită ilicită, scopul fiind acela de a se crea un folos necuvenit inculpatului, respectiv posibilitatea de a-şi pregăti o strategie de apărare adaptată la nivelul datelor deţinute de organele de urmărire penală, în vederea evitării răspunderii penale.
Art. 12 lit. b din Legea 78/2000 nu condiționează existența infracțiunii de obținerea efectivă pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, ci doar ca permiterea accesului unor persoane neautorizate la informații ce nu sunt destinate publicității, să fie realizată în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite. Astfel, este suficient pentru întrunirea elementelor constitutive ale acestei infracțiuni exclusiv urmărirea acestui scop la momentul permiterii accesului, iar nu și realizarea efectivă a scopului.
Urmarea imediată a infracţiunilor este reprezentată de crearea unei stări de pericol pentru relațiile sociale în legătură cu încrederea publică în persoanele care au acces la informaţii nepublice.
Legătura de cauzalitate între elementul material al laturii obiective şi urmarea socialmente periculoasă rezulta din materialitatea faptelor – ex re.
Sub aspectul laturii subiective, inculpaţii au săvârşit infracţiunea cu intenţie directă, calificată prin scop, în forma prevăzuta de art. 16 alin. 3 lit. a C.pen.
La individualizarea pedepselor, instanţa are în vedere dispoziţiile art. 74 alin. 1 Cod penal, în sensul că stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii:
a) împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite;
b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită;
c) natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii;
d) motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit;
e) natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului;
f) conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal;
g) nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.
În raport de criteriile prevăzute la lit. a, b, d Cod penal, instanţa are în vedere că inculpatul Rîmbu Vasile, cunoscând că nu este în drept să intre în posesia informaţiilor nepublice, a făcut demersuri pentru a le obţine, conştientizând că încalcă normele penale, urmărind exclusiv scopul personal de a putea anticipa modul în care se va desfăşura ancheta şi a-şi adecva posibilităţile de apărare în funcţie de stadiul cercetărilor şi de informaţiile deţinute de organele de urmărire penală, iar inculpata a dat curs acestui demers cu caracter infracţional, creându-se o stare de neîncredere publică în legătură cu securitatea datelor oficiale confidenţiale, care nu pot fi expuse public. Astfel, se evidenţiază în privinţa ambilor inculpaţi o predispoziţie în încălcarea normelor, în realizarea unor interese.
Față de criteriul prevăzut la lit. c, instanţa reţine că nu există până în prezent date în sensul că acţiunile ilicite ale inculpaţilor ar fi produs în concret scopul urmărit ori alte consecinţe care să fie luate în considerare la individualizarea pedepsei.
Cu privire la criteriile de individualizare prevăzute la lit. e, f, instanţa are în vedere că inculpaţii nu au antecedente penale. Pe parcursul procesului penal inculpaţii s-au prevalat de dreptul la tăcere, drept recunoscut de lege.
În privinţa persoanei inculpaţilor, instanţa are în vedere că inculpata Mamciuc Dana Mihaela are vârsta de 40 de ani, are studii superioare, este jurist, în prezent fiind director interimar al Direcţiei Juridice şi Resurse Umane din cadru Sitalului Județean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, nu este căsătorită. Inculpatul Rîmbu Vasile are vârsta de 65 de ani, are studii superioare, economist, în prezent este primar al Municipiului Suceava.
Instanţa are în vedere la individualizarea pedepsei că legea prevede o sancţiune unică pentru infracţiunile săvârşite, respectiv pedeapsa închisorii de la 1 la 5 ani, această pedeapsă fiind considerată de către legiuitor ca fiind singura aptă să conducă la prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni.
Instanţa apreciază, faţă de toate criteriile de individualizare analizate, că pedeapsa închisorii de 1 an şi 4 luni este în acord cu realizarea scopului pedepsei în privinţa ambilor inculpaţi.
În privinţa individualizării executării pedepselor, instanţa consideră că nu sunt este întrunită condiţia prevăzută de art. 80 alin. 1 lit. a C.pen. pentru a se putea dispune renunţarea la aplicarea pedepsei, întrucât fapta, prin prisma criteriilor de individualizare analizate, prezintă un nivel de gravitate care nu permite a se renunţa la aplicarea sancţiunii penale.
Instanţa constată că în cauză sunt îndeplinite toate condiţiile pentru a se putea dispune amânarea aplicării pedepsei. Astfel, are în vedere că potrivit art. 83 alin. 1 Cod penal: instanţa poate dispune amânarea aplicării pedepsei, stabilind un termen de supraveghere, dacă sunt întrunite următoarele condiţii:
a) pedeapsa stabilită, inclusiv în cazul concursului de infracţiuni, este amenda sau închisoarea de cel mult 2 ani;
b) infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii, cu excepţia cazurilor prevăzute în art. 42 lit. a) şi lit. b) sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare;
c) infractorul şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii;
d) în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, precum şi de posibilităţile sale de îndreptare, instanţa apreciază că aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, dar se impune supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.
Potrivit alin. 2 al aceluiaşi articol, nu se poate dispune amânarea aplicării pedepsei dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este de 7 ani sau mai mare sau dacă infractorul s-a sustras de la urmărire penală ori judecată sau a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării şi tragerii la răspundere penală a autorului sau a participanţilor.
În privinţa condiţiilor prevăzute de art. 83 alin. 1 lit. a, b, c Cod penal, instanţa constată că pedeapsa stabilită este mai mică de doi ani închisoare, inculpaţii nu au mai fost condamnaţi anterior la pedeapsa închisorii; aceştia nu au antecedente penale şi au fost depuse la dosar declaraţiile autentificate cu nr. 184/03.03.2025 în cazul inculpatului Rîmbu Vasile şi cu nr. 575/26.02.2025 în cazul inculpatei Mamciuc Dana Mihaela, prin care inculpaţii au declarat că sunt de acord cu prestarea muncii neremunerate în folosul comunităţii în situaţia în care vor fi găsiţi vinovaţi.
De asemenea, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunile săvârşite este mai mică de 7 ani închisoare şi nu există date în sensul că inculpaţii s-au sustras de la urmărirea penală sau judecată ori că ar fi încercat să zădărnicească aflarea adevărului ori identificarea şi tragerea la răspundere penală a autorului sau a participanţilor, fiind astfel îndeplinită şi condiţia prevăzută de art. 83 alin. 2 C.pen.
În ceea ce priveşte condiţia impusă de art. 83 alin. 1 lit. d C.pen., instanţa reţine că inculpaţii nu au intrat în conflict cu legea penală până la vârsta de 40 de ani (inculpata Mamaciuc Dana Mihaela), respectiv 65 de ani (inculpatul Rîmbu Vasile), iar ulterior săvârşirii infracţiunii nu au comis alte fapte antisociale de natură penală, aşa cum rezultă din fişa de cazier judiciar, astfel încât faptele pentru care sunt trimişi în judecată au caracter izolat în raport cu conduita socială generală a acestora. În privinţa posibilităţii inculpaţilor de a înţelege gravitatea faptelor şi de a-şi conforma pe viitor conduita exigenţelor normelor penale, instanţa are în vedere că inculpaţii au studii superioare, sunt încadraţi în muncă şi au fost de acord inclusiv cu prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii, astfel încât apreciază prin raportare la datele care caracterizează persoana acestora că exercitarea unei supravegheri pe o perioadă determinată este suficientă şi nu se impune aplicarea imediată a pedepselor.
Instanța va stabili faţă de inculpatul Rîmbu Vasile, cetățean român, fără obligații militare, studii superioare, economist, la data faptei manager suspendat al Spitalului Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, în prezent primar al Municipiului Suceava, căsătorit, fără antecedente penale, pedeapsa de 1 (un) an şi 4 (patru) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, prevăzută de art. 47 Cod penal raportat la art. 12 alin. 1 lit. b din Legea nr. 78/2000.
În baza art. 83 Cod penal, va amâna aplicarea pedepsei închisorii pe un termen de supraveghere stabilit în condiţiile art. 84 Cod penal, de 2 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În baza art. 85 alin. (1) Cod penal pe durata termenului de supraveghere, inculpatul va trebui să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Suceava, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.
În baza art. 86 alin. (1) Cod penal pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) - e) urmează a se comunica Serviciului de Probaţiune Suceava.
În baza art. 404 alin. (3) Cod procedură penală îi va atrage atenţia inculpatului cu privire la dispoziţiile art. 88 Cod penal referitoare la revocarea amânării aplicării pedepsei, dacă pe parcursul termenului de supraveghere nu respectă cu rea-credinţă măsurile de supraveghere sau săvârşeşte o nouă infracţiune.
Va stabili faţă de inculpata Mamciuc Dana Mihaela, cetățean român, studii superioare, jurist, la data faptei șefa Serviciului Juridic din cadrul Spitalului Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, în prezent director interimar al Direcției Resurse Umane, Juridic și Salarizare din cadrul aceluiași spital, necăsătorită, fără antecedente penale, pedeapsa de 1 (un) an şi 4 (patru) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, prevăzută de art. 12 alin. 1 lit. b din Legea nr. 78/2000.
În baza art. 83 Cod penal, va amâna aplicarea pedepsei închisorii pe un termen de supraveghere stabilit în condiţiile art. 84 Cod penal, de 2 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În baza art. 85 alin. (1) Cod penal pe durata termenului de supraveghere, inculpata va trebui să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Suceava, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.
În baza art. 86 alin. (1) Cod penal pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) - e) urmează a se comunica Serviciului de Probaţiune Suceava.
În baza art. 404 alin. (3) Cod procedură penală îi va atrage atenţia inculpatei cu privire la dispoziţiile art. 88 Cod penal referitoare la revocarea amânării aplicării pedepsei, dacă pe parcursul termenului de supraveghere nu respectă cu rea-credinţă măsurile de supraveghere sau săvârşeşte o nouă infracţiune.
În baza art. 274 alin. 2 Cod de procedură penală, îi va obliga inculpaţii Rîmbu Vasile şi Mamciuc Dana Mihaela la plata către stat a sumei de 5700 lei, fiecare, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat, fiind incluse şi cheltuielile judiciare din cursul urmăririi penale.
Contrar celor susţinute în apărarea inculpatei, instanţa constată că din convorbirile purtate de aceasta cu martorul Rîmbu Alexandra rezultă în mod indubitabil că aceasta a transmis informaţiile nedestinate publicităţii reţinute în actul de sesiazre, relevante fiind următoarele fragmente de convorbire în care inculpata intervine: „ei mi-au cerut și foi de observație a pacienților! Eu am dedus de aicea că problema…zic eu ”problema”…ei vor să verifice că…foarte mulți pacienți au decedat pe secții, nu în ATI…(...) așa….și mi-au cerut foile de observație a pacienților decedați pe secții.(...) ne-au cerut ei acuma, ultima dată…contractul de la prestatorul servicii epidemiolog…ăăă…structura compartimentului, fișele de post, contractele de muncă… (...)domnul Macovei mi-a dat miercuri răspunsul pentru că dumnealui avea o adresă prin care s-a solicitat să aducă (...) mi-a fost solicitat să pun la dispoziție ordinul de ministrul (...)
Ideea este, dacă vrei, sincer, părerea mea: la un moment dat, lucrurile se vor bate cap în cap! Din ce am citit eu în răspunsul lui! Și este bine ca și domnul manager să fie foarte prudent în ceea ce-l privește, indiferent de situație…ei, practic, fiecare…vor…vor…se vor uita să dea vina în altă parte! Este părerea mea! (....)
Am un răspuns elaborat, cred că are patru sau cinci pagini în care explică situația de fapt!
Nu de alta: nu vreau să-l vadă nimeni! El este, momentan, securizat la mine, știi… (....)
prima mea impresie a fost, citindu-l, că a responsabilizat de la conducerea spitalului până la conducerea Consiliului Județean, pe toată lumea, că a fost în cunoștință de cauză și că nici o măsură care a luat-o, n-a luat-o, cumva, de capul lui, știi…(....)
că toată lumea a fost informată! Că toate demersurile au fost făcute au fost…aduse la cunoștință, ori verbal, ori pentru ele a avut aprobarea, verbală sau tacită, știi…(....)
ideea este că pe asta va merge! Asta este păre….feeling-ul meu când am citit! Ăăăă…că nu a făcut nimica singur, știi…(...)
și că pentru fiecare lucru….asta…”am avut o aprobare…c-a fost verbală, c-a fost un consimțământ, că o fost o discuție telefonică”….știi….ăăă…cum să-ți spun…este făcută așa o descriere a situației de ansamblu în care sunt menționate foarte multe persoane….domnul manager, domnul președinte, nu mai știu cine…„am sunat, m-am consultat, mi-a dat acordul”….știi…în sensul ăsta este elaborat…!(...)
da, bineînțeles! Acolo a spus c-a vorbit cu domnul manager și că domnul manager i-a spus să facă acest demers pentru că a vorbit cu domnul ministru, la vremea aceea, chiar în paranteză….care i-a spus că „se va elabora până dimineață un ordin în acest sens! Eu, la rândul meu, am sunat mai departe…și am sunat la Consiliu și am vorbit cu nu știu care și mi-a spus să procedez așa!”….cumva că i-ar fi confirmat! ...ce s-a…(neinteligibil)... (...)
da. Și domnul manager….și a spus….a mai spus…„a spus că aceasta este măsura pe care eu trebuie s-o iau”…(....)
ei…și atuncea asta e, știi… răspândirea responsabilității peste tot! Sus - jos, stânga - dreapta! Pe asta se va merge, părerea mea!(...)
până la un moment dat vor fi fairplay, știi…lucrurile! Sau se vor pretinde că sunt fair-play! Dar apoi…asta-i o chestiune până apară avocații care au idei ...(râde)... știi”
Astfel, se observă că inculpata redă informaţii legate de obiectul cercetărilor, obiectul adreselor şi modul în care se răspunde organelor judiciare inclusiv în raport cu persoana inculpatului Rîmbu Vasile. Se observă astfel că inculpata a furnizat informaţii care nu erau la dispoziţia publicului.
Deși se încearcă acreditarea ideii că inculpata i-ar fi oferit inculpatului un „simplu sfat”, instanţa reţine că recomandarea la care se referă inculpata, în contextul faptic stabilit, intră în sfera ilicitului penal întrucât tinde spre obţinerea de către inculpat a unui avantaj nepatrimonial necuvenit şi este în legătură cu scopul special infracţional prevăzut de lege.
Instanţa are în vedere că orice acţiune conştientă a unei persoane este caracterizată întotdeauna de existenţa unui scop. În cauză, pe baza tuturor probelor administrate este evident că scopul cu care inculpatul a acţionat a fost acela de a obţine unele informaţii la care nu avea acces care să îi creeze un avantaj constând în posibilitatea de pregătire anticipată a unei strategii de apărare care să-i permită evitarea răspunderii penale. Această concluzie se poate trage pe baza întregii conduite a inculpatului care a urmărit obţinerea de informaţii prin încălcarea legii, prezentând relevanţă în acest sens interesul inculpatului în legătură cu cercetările efectuate (fiind de notorietate faptul că acele cercetări îl puteau viza), expunerea opiniei acestuia în legătură cu modalitatea în care ar trebui să fie formulat răspunsul către organele judiciare şi însăşi acţiunea ilicită constând în demersul ilicit de obţinere a informaţiilor. Contrar celor menţionate în apărarea inculpaţilor, instanţa are în vedere că, prin raportare la elementele de tipicitate ale infracţiunilor ce fac obiectul judecăţii, nu există niciun temei pentru a se considera că inculpatul trebuia deţină vreo calitate în cauza în care efectua cercetări, cum nu prezintă relevanţă faptul că urmărirea penală era începută in rem. Esenţial este faptul că inculpatul, în contextul faptic deja prezentat, a conştientizat în momentul în care a săvârşit infracţiunea că cercetările se pot dezvolta în sensul implicării sale, că a anticipat faptul că poate dobândi calitatea de suspect/inculpat în respectiva cauză penală instrumentată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava şi că informaţiile pe care le va obţine pot fi inclusiv în legătură cu propria persoană, ceea ce, de altfel, s-a şi confirmat ulterior. În acest context, este evident că o strategie de apărare pe baza unor informaţii care nu sunt desinate publicului, putea fi pregătită de către inculpat chiar în condiţiile în care urmărirea penală se desfăşura in rem.
Pentru toate motivele expuse, instanţa şi-a format convingerea că s-a dovedit dincolo de orice îndoială rezonabilă că inculpaţii au acţionat în modul şi împrejurările descrise în actul de sesizare, în realizarea scopului prevăzut de art. 12 alin. 1 lit. b din Legea nr. 78/2000 şi că motivele de achitare expuse de către avocaţii inculpaţilor nu se susţin.
În drept, fapta inculpatului Rîmbu Vasile constând în aceea că, în calitate de manager suspendat al Spitalului Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, la data de 01.05.2020, cu intenție, a determinat-o pe inculpata Mamciuc Dana Mihaela, șef al Serviciului Juridic din cadrul aceluiași spital, să-i transmită, prin intermediul numitei Rîmbu Alexandra Elena, informații nedestinate publicității în posesia cărora intrase prin exercitarea atribuțiilor de serviciu, referitoare la o anchetă penală în care era implicat (respectiv conținutul adreselor formulate de procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, natura documentelor solicitate de organele de urmărire penală, precum și date cu privire la poziția exprimată de managerul medical al spitalului, Macovei Mircea Alexanderu, în cuprinsul unui înscris destinat exclusiv organelor de urmărire penală, în care a făcut referiri la implicarea numitului Rîmbu Vasile în aspectele cercetate), în scopul de a-și asigura un folos necuvenit, constând în posibilitatea a-și pregăti o strategie de apărare adaptată la nivelul datelor deținute de organele de urmărire penală, în vederea evitării atragerii răspunderii penale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de instigare la folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul, de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, faptă prevăzută de art. 47 alin. 1 Cod penal raportat la art. 12 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 78/2000.
Fapta inculpatei Mamciuc Dana Mihaela constând în aceea că, la data de 01.05.2020, având calitatea de șef al Serviciului Juridic din cadrul Spitalului Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, la solicitarea inculpatului Rîmbu Vasile, manager suspendat în cadrul aceluiași spital, cu intenție, i-a transmis acestuia, prin intermediul fiicei sale, Rîmbu Alexandra Elena, informații nedestinate publicității în posesia cărora intrase prin exercitarea atribuțiilor de serviciu, referitoare la o anchetă penală în care era implicat (respectiv conținutul adreselor formulate de procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, natura documentelor solicitate de organele de urmărire penală, precum și date cu privire la poziția exprimată de directorul medical al spitalului, Macovei Mircea Alexandru, în cuprinsul unui înscris destinat exclusiv organelor de urmărire penală, în care a făcut referiri la implicarea numitului Rîmbu Vasile în aspectele cercetate), în scopul de a-i asigura acestuia din urmă un folos necuvenit, constând în posibilitatea a-și pregăti o strategie de apărare adaptată la nivelul datelor deținute de organele de urmărire penală, în vederea evitării atragerii răspunderii penale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul, de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, faptă prevăzută de art. 12 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 78/2000.
Instanţa reţine că inculpata a solicitat achitarea în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b C.pr.pen., precizând că fapta descrisă în rechizitoriu nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii, nefiind realizată latura obiectivă a infracţiunii, acţiunea ilicită şi scopul urmărit.
Având în vedere că pentru toate motivele expuse anterior, instanţa a constat întrunirea tuturor elementelor constitutive ale infracţiunii, în cauză nu se poate dispune achitarea inculpatei.
Instanţa constată că faptele întrunesc toate trăsăturile esenţiale ale infracţiunii, respectiv: sunt prevăzute de legea penală ca infracţiuni, sunt săvârşite cu vinovăţie, sunt nejustificate şi imputabile inculpaţilor, nefiind incidentă în cauză niciuna dintre cauzele limitativ prevăzute de art. 18-31 Cod penal.
Instanţa constată că nu s-a făcut dovada existenţei vreunei cauze justificative sau de neimputabilitate dintre cele prevăzute de lege.
Sub aspectul laturii obiective, instanţa reţine că elementul material al infracţiunilor este realizat de permiterea de către inculpată a accesului neautorizat la informaţiile care nu erau destinate publicităţii, respectiv determinarea din partea inculpatului la o astfel de conduită ilicită, scopul fiind acela de a se crea un folos necuvenit inculpatului, respectiv posibilitatea de a-şi pregăti o strategie de apărare adaptată la nivelul datelor deţinute de organele de urmărire penală, în vederea evitării răspunderii penale.
Art. 12 lit. b din Legea 78/2000 nu condiționează existența infracțiunii de obținerea efectivă pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, ci doar ca permiterea accesului unor persoane neautorizate la informații ce nu sunt destinate publicității, să fie realizată în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite. Astfel, este suficient pentru întrunirea elementelor constitutive ale acestei infracțiuni exclusiv urmărirea acestui scop la momentul permiterii accesului, iar nu și realizarea efectivă a scopului.
Urmarea imediată a infracţiunilor este reprezentată de crearea unei stări de pericol pentru relațiile sociale în legătură cu încrederea publică în persoanele care au acces la informaţii nepublice.
Legătura de cauzalitate între elementul material al laturii obiective şi urmarea socialmente periculoasă rezulta din materialitatea faptelor – ex re.
Sub aspectul laturii subiective, inculpaţii au săvârşit infracţiunea cu intenţie directă, calificată prin scop, în forma prevăzuta de art. 16 alin. 3 lit. a C.pen.
La individualizarea pedepselor, instanţa are în vedere dispoziţiile art. 74 alin. 1 Cod penal, în sensul că stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii:
a) împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite;
b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită;
c) natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii;
d) motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit;
e) natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului;
f) conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal;
g) nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.
În raport de criteriile prevăzute la lit. a, b, d Cod penal, instanţa are în vedere că inculpatul Rîmbu Vasile, cunoscând că nu este în drept să intre în posesia informaţiilor nepublice, a făcut demersuri pentru a le obţine, conştientizând că încalcă normele penale, urmărind exclusiv scopul personal de a putea anticipa modul în care se va desfăşura ancheta şi a-şi adecva posibilităţile de apărare în funcţie de stadiul cercetărilor şi de informaţiile deţinute de organele de urmărire penală, iar inculpata a dat curs acestui demers cu caracter infracţional, creându-se o stare de neîncredere publică în legătură cu securitatea datelor oficiale confidenţiale, care nu pot fi expuse public. Astfel, se evidenţiază în privinţa ambilor inculpaţi o predispoziţie în încălcarea normelor, în realizarea unor interese.
Față de criteriul prevăzut la lit. c, instanţa reţine că nu există până în prezent date în sensul că acţiunile ilicite ale inculpaţilor ar fi produs în concret scopul urmărit ori alte consecinţe care să fie luate în considerare la individualizarea pedepsei.
Cu privire la criteriile de individualizare prevăzute la lit. e, f, instanţa are în vedere că inculpaţii nu au antecedente penale. Pe parcursul procesului penal inculpaţii s-au prevalat de dreptul la tăcere, drept recunoscut de lege.
În privinţa persoanei inculpaţilor, instanţa are în vedere că inculpata Mamciuc Dana Mihaela are vârsta de 40 de ani, are studii superioare, este jurist, în prezent fiind director interimar al Direcţiei Juridice şi Resurse Umane din cadru Sitalului Județean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, nu este căsătorită. Inculpatul Rîmbu Vasile are vârsta de 65 de ani, are studii superioare, economist, în prezent este primar al Municipiului Suceava.
Instanţa are în vedere la individualizarea pedepsei că legea prevede o sancţiune unică pentru infracţiunile săvârşite, respectiv pedeapsa închisorii de la 1 la 5 ani, această pedeapsă fiind considerată de către legiuitor ca fiind singura aptă să conducă la prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni.
Instanţa apreciază, faţă de toate criteriile de individualizare analizate, că pedeapsa închisorii de 1 an şi 4 luni este în acord cu realizarea scopului pedepsei în privinţa ambilor inculpaţi.
În privinţa individualizării executării pedepselor, instanţa consideră că nu sunt este întrunită condiţia prevăzută de art. 80 alin. 1 lit. a C.pen. pentru a se putea dispune renunţarea la aplicarea pedepsei, întrucât fapta, prin prisma criteriilor de individualizare analizate, prezintă un nivel de gravitate care nu permite a se renunţa la aplicarea sancţiunii penale.
Instanţa constată că în cauză sunt îndeplinite toate condiţiile pentru a se putea dispune amânarea aplicării pedepsei. Astfel, are în vedere că potrivit art. 83 alin. 1 Cod penal: instanţa poate dispune amânarea aplicării pedepsei, stabilind un termen de supraveghere, dacă sunt întrunite următoarele condiţii:
a) pedeapsa stabilită, inclusiv în cazul concursului de infracţiuni, este amenda sau închisoarea de cel mult 2 ani;
b) infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii, cu excepţia cazurilor prevăzute în art. 42 lit. a) şi lit. b) sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare;
c) infractorul şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii;
d) în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, precum şi de posibilităţile sale de îndreptare, instanţa apreciază că aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, dar se impune supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.
Potrivit alin. 2 al aceluiaşi articol, nu se poate dispune amânarea aplicării pedepsei dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este de 7 ani sau mai mare sau dacă infractorul s-a sustras de la urmărire penală ori judecată sau a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării şi tragerii la răspundere penală a autorului sau a participanţilor.
În privinţa condiţiilor prevăzute de art. 83 alin. 1 lit. a, b, c Cod penal, instanţa constată că pedeapsa stabilită este mai mică de doi ani închisoare, inculpaţii nu au mai fost condamnaţi anterior la pedeapsa închisorii; aceştia nu au antecedente penale şi au fost depuse la dosar declaraţiile autentificate cu nr. 184/03.03.2025 în cazul inculpatului Rîmbu Vasile şi cu nr. 575/26.02.2025 în cazul inculpatei Mamciuc Dana Mihaela, prin care inculpaţii au declarat că sunt de acord cu prestarea muncii neremunerate în folosul comunităţii în situaţia în care vor fi găsiţi vinovaţi.
De asemenea, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunile săvârşite este mai mică de 7 ani închisoare şi nu există date în sensul că inculpaţii s-au sustras de la urmărirea penală sau judecată ori că ar fi încercat să zădărnicească aflarea adevărului ori identificarea şi tragerea la răspundere penală a autorului sau a participanţilor, fiind astfel îndeplinită şi condiţia prevăzută de art. 83 alin. 2 C.pen.
În ceea ce priveşte condiţia impusă de art. 83 alin. 1 lit. d C.pen., instanţa reţine că inculpaţii nu au intrat în conflict cu legea penală până la vârsta de 40 de ani (inculpata Mamaciuc Dana Mihaela), respectiv 65 de ani (inculpatul Rîmbu Vasile), iar ulterior săvârşirii infracţiunii nu au comis alte fapte antisociale de natură penală, aşa cum rezultă din fişa de cazier judiciar, astfel încât faptele pentru care sunt trimişi în judecată au caracter izolat în raport cu conduita socială generală a acestora. În privinţa posibilităţii inculpaţilor de a înţelege gravitatea faptelor şi de a-şi conforma pe viitor conduita exigenţelor normelor penale, instanţa are în vedere că inculpaţii au studii superioare, sunt încadraţi în muncă şi au fost de acord inclusiv cu prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii, astfel încât apreciază prin raportare la datele care caracterizează persoana acestora că exercitarea unei supravegheri pe o perioadă determinată este suficientă şi nu se impune aplicarea imediată a pedepselor.
Instanța va stabili faţă de inculpatul Rîmbu Vasile, cetățean român, fără obligații militare, studii superioare, economist, la data faptei manager suspendat al Spitalului Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, în prezent primar al Municipiului Suceava, căsătorit, fără antecedente penale, pedeapsa de 1 (un) an şi 4 (patru) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, prevăzută de art. 47 Cod penal raportat la art. 12 alin. 1 lit. b din Legea nr. 78/2000.
În baza art. 83 Cod penal, va amâna aplicarea pedepsei închisorii pe un termen de supraveghere stabilit în condiţiile art. 84 Cod penal, de 2 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În baza art. 85 alin. (1) Cod penal pe durata termenului de supraveghere, inculpatul va trebui să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Suceava, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.
În baza art. 86 alin. (1) Cod penal pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) - e) urmează a se comunica Serviciului de Probaţiune Suceava.
În baza art. 404 alin. (3) Cod procedură penală îi va atrage atenţia inculpatului cu privire la dispoziţiile art. 88 Cod penal referitoare la revocarea amânării aplicării pedepsei, dacă pe parcursul termenului de supraveghere nu respectă cu rea-credinţă măsurile de supraveghere sau săvârşeşte o nouă infracţiune.
Va stabili faţă de inculpata Mamciuc Dana Mihaela, cetățean român, studii superioare, jurist, la data faptei șefa Serviciului Juridic din cadrul Spitalului Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, în prezent director interimar al Direcției Resurse Umane, Juridic și Salarizare din cadrul aceluiași spital, necăsătorită, fără antecedente penale, pedeapsa de 1 (un) an şi 4 (patru) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, prevăzută de art. 12 alin. 1 lit. b din Legea nr. 78/2000.
În baza art. 83 Cod penal, va amâna aplicarea pedepsei închisorii pe un termen de supraveghere stabilit în condiţiile art. 84 Cod penal, de 2 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În baza art. 85 alin. (1) Cod penal pe durata termenului de supraveghere, inculpata va trebui să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Suceava, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.
În baza art. 86 alin. (1) Cod penal pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) - e) urmează a se comunica Serviciului de Probaţiune Suceava.
În baza art. 404 alin. (3) Cod procedură penală îi va atrage atenţia inculpatei cu privire la dispoziţiile art. 88 Cod penal referitoare la revocarea amânării aplicării pedepsei, dacă pe parcursul termenului de supraveghere nu respectă cu rea-credinţă măsurile de supraveghere sau săvârşeşte o nouă infracţiune.
În baza art. 274 alin. 2 Cod de procedură penală, îi va obliga inculpaţii Rîmbu Vasile şi Mamciuc Dana Mihaela la plata către stat a sumei de 5700 lei, fiecare, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat, fiind incluse şi cheltuielile judiciare din cursul urmăririi penale.
Mai multe informații despre procesul primarului Vasile Rîmbu:
- Primarul municipiului Suceava, Vasile Rîmbu, a fost condamnat la un an și patru luni de închisoare, cu amânarea aplicării pedepsei
- Procesul lui Vasile Rîmbu a ajuns la final. Procurorul a cerut închisoare cu executare pentru primarul Sucevei. Sentința va fi pronunțată joi
- Tentative disperate ale primarului Vasile Rîmbu de tergiversare până la prescrierea faptelor a dosarului în care este judecat pentru infracțiuni contra justiției
- Astăzi are loc un nou termen din procesul primarului Vasile Rîmbu. Inculpații trebuie să comunice judecătorului dacă sunt de acord să presteze muncă în folosul comunității
- Fiica lui Vasile Rîmbu a plecat într-o excursie în Australia și Noua Zeelandă și a lipsit de la audierea în dosarul în care tatăl ei este judecat pentru infracțiuni contra justiției
- Fiica lui Vasile Rîmbu va fi audiată săptămâna viitoare în procesul în care primarul Sucevei este judecat pentru infracțiuni contra justiției. Ce a declarat medicul Mircea Macovei la termenul de luni
- Avocații și-au dezvăluit strategiile de apărare în dosarul în care primarul Vasile Rîmbu este judecat pentru infracțiuni contra justiției. Fostul director medical Mircea Macovei va fi audiat la termenul de săptămâna viitoare
- DNA a cerut amendarea avocatei Larisa Motan după o nouă tentativă de tergiversare în dosarul lui Vasile Rîmbu. Amânare de numai o săptămână admisă de judecător
- Tertip prin care primarul Vasile Rîmbu încearcă să-și tărăgăneze procesul, dejucat în instanță. Decizie neașteptată a judecătorului în dosarul care vizează infracțiuni contra justiției
- Începe procesul în care primarul Vasile Rîmbu este judecat pentru infracțiuni contra justiției. Primul termen, săptămâna viitoare
- Primarul Vasile Rîmbu, înfrângere definitivă, astăzi, la Curtea de Apel. Începe judecarea dosarului în care este inculpat pentru infracțiuni contra justiției
- Vasile Rîmbu a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru infracțiuni de corupție
- DNA, noi precizări în cazul inculpatului Vasile Rîmbu. Acte secrete dintr-un dosar penal tranzacționate printr-un intermediar
- Vasile Rîmbu, prima înfrângere în dosarul în care este judecat pentru infracțiuni contra justiției. Judecătorul de drepturi și libertăți a confirmat legalitatea rechizitoriului DNA
- Dan Nichiforel, pensionar, a fost angajat de primarul Vasile Rîmbu pe funcția de consilier personal în Cabinetul Primarului
- Vasile Rîmbu, pensionar, a anunțat că vrea să îi dea afară pe funcționarii publici pensionari din Primăria Suceava